PRIMUL CLOPOŢEL // „Întâi septembrie în amintirea unor personalităţi”

Spun că deşi prima zi de şcoală a fost în secolul trecut,  retrăiesc şi astăzi emoţiile acelui timp de neuitat. Compozitorul Eugen Doga îşi aminteşte că tatăl său l-a dus pe cal la şcoală, iar actorul Anatol Durbală era să nu fie primit în clasa întâi, pentru că era micuţ de statură. Dumitru Diacov a mers de cinci ani şi un pic în clasa întâi. Ion Sturza a schimbat abecedarul pe un motănaş, iar actorul Vitalie Drucec a scăpat ghiozdanul într-o râpă.

Marina LIŢA (more…)

(Despre Unire pe înţelesul tuturor românilor)

Problema Basarabiei a existat nu doar pe timpul ocupaţiei ţariste şi sovietice, ea este şi acum şi va fi – de acum încolo – atâta timp cât va exista Basarabia în forma ei actuală de formaţiune statală, pe care unii o cataloghează drept absurdă şi grotescă.

Alţii o văd ca o formaţiune statală încremenită în starea ei netrecătoare de baltă urât mirositoare. Pare că nimeni şi nimic nu mai poate schimba starea de lucruri.

Şi totuşi, poate fi identificată o modalitate simplă şi eficientă de rezolvare definitivă a acestei probleme. Chiar dacă alte subiecte animă interesul publicului în aceste zile, sunt aproape sigur că am ales momentul cel mai potrivit pentru asta, păcat doar că propunerea va fi ignorată de politicienii de pe ambele maluri ale Prutului. (more…)

DUPĂ 20 DE ANI // „Mentalitatea oamenilor nu s-a schimbat prea mult, poate noi, generaţia mai tânără, vom reuşi mai multe”

Au aceleaşi vise şi aşteptări când este vorba să-şi găsească un loc de muncă peste hotarele Republicii Moldova, care le-ar permite să-şi continue studiile ori să-şi întemeieze o familie. Ce semnifică pentru ei sărbătorile naţionale, cum îşi imaginează viaţa înainte de 1991, ce ar schimba, dacă ar fi în puterile lor, în lumea din jur – sunt câteva din întrebările la care JURNAL a încercat să afle răspunsul unor tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, născuţi acum 20 de ani.

Svetlana COROBCEANU (more…)

PROGRES // Cu Internet Acum abonaţii noi primesc timp de 1 an până la 36 GB de trafic gratuit, ca să afle mai multe lucruri interesante în cea mai rapidă reţea din R. Moldova, deja de 42 Mbps

După o vară lungă, compania Orange Moldova vine cu  noi oferte şi surprize pentru clienţii săi fideli şi cei noi. Astfel, serviciile Prepay, Abonament şi Internet Acum se schimbă mai mult cu Orange, începând din toamna anului curent. Noile oferte le veţi putea descoperi cu prietenii şi cu cei dragi. Pentru abonaţii Prepay, Orange oferă 1000 de lei gratuit, la conectare, dublu trafic cu Pachetele Multimedia, seturi de telefoane pentru fiecare. La Abonament există 1000 de minute şi 1000 MB sau Număr Favorit internaţional, la conectare, opţiuni noi la preţ promoţional pentru toţi, noi modele de telefoane cu beneficii suplimentare. De asemenea, veţi putea accesa Internet Acum până la 36 GB gratuit, timp de un an de zile şi cumpăra un laptop cu modem 3G încorporat cu 1900 de lei reducere. (more…)

Estonia şi-a proclamat independenţa la 20 august 1991, în toiul puciului anti-perestroika. (Lituania, Letonia, Armenia se declaraseră independente în 1990, iar Georgia – la 9 aprilie 1991.) La 24 august, imediat după încheierea puciului, s-a declarat independentă Ucraina. Până şi Belarus ne-a luat-o înainte, anunţând că iese din componenţa URSS la 25 august. În aparenţă, independenţa cădea în palma noastră ca un măr răscopt, fără ca noi să fi depus vreun efort, imperiul se prăbuşea sub ochii noştri şi întârzierea părea fără rost. De aceea, Declaraţia de Independenţă a fost votată de marea majoritate a deputaţilor (cei din raioanele de peste Nistru lipsind), ceea ce în alte condiţii nu ar fi fost posibil. (more…)

Ieri am discutat despre independenţă? Unii ziceau că da, că avem nevoie de independenţă, căci suntem sapienşi, erecţi, nu pitecantropi abuzaţi de antropologi, alţii spuneau că nu e neapărat nevoie, că se poate şi fără independenţă, fiindcă există atâtea popoare cucerite care o duc bine mersi, nu suferă, nu luptă, ba dimpotrivă, sunt mulţumite şi recunoscătoare popoarelor cuceritoare că le-au eliberat şi că le poartă de grijă ca lor înşişi. Noi am obijduit Rusia cu proclamarea independenţei, spuse moş Dumitru. Nu ştiam noi de unde ies gazele? Ştiam, dar ne-o trebuit independenţă. Na-vă independenţă, ungeţi-o pe pâine şi mâncaţi-o! Aşa-i, îl susţinu Colesovnazadov, noi nu am luptat pentru endependenţă, de ce ne-au dat ceea ce nu am cerut? (more…)

Înţeleg foarte bine că titlul distonează cu starea sufletească din ajunul sărbătorii naţionale. Unora ar putea să le pară tras de păr. Alţii ar înclina să creadă că e vreo manevră publicitară la mijloc. Eu zic, totuşi, că-i realitatea goală care deja ne priveşte în faţă.

După cine bat clopotele?

Şi de ce oare ar fi exclus ca acest 27 august să fie ultimul pentru Republica Moldova când clopotele bat după zona euro? Analiştii financiari şi cei politici prezic la unison sfârşitul monedei unice în 2012. Pe fundalul degringoladei economice a Greciei care se scufundă în datorii, devin incerte până şi perspectivele Uniunii Europene. (more…)

Interviu cu Ambasadorul României la Chişinău, Dl Marius Lazurca

- Excelenţă, mâine, Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de la proclamarea independenţei sale. România a fost prima ţară care a recunoscut-o. Unii zic că prin acest gest România s-a spălat pe mâini de Basarabia. Totuşi nu te speli pe mâini dând anual câteva mii de burse tinerilor moldoveni, ca să pomenim doar o parte a sprijinului acordat de România Republicii Moldova. Cum vede România viitorul celui de-al doilea stat românesc?

Aveţi perfectă dreptate. Întreaga Românie a urmărit cu bucurie și speranţă renaşterea naţională a românilor de peste Prut: decretarea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la alfabetul latin, adoptarea Tricolorului şi a stemei, schimbarea denumirii statului – evenimente istorice, susţinute de entuziasmul popular, care au culminat cu declararea independenţei. Am trăit şi noi, alături de Dumneavoastră, emoţia acelor ani şi am rămas solidari până astăzi, fideli celor scrise în Declaraţia de Independenţă pe care Parlamentul României a recunoscut-o la doar câteva ore după pronunţarea ei solemnă. Diversitatea şi volumul asistenţei pe care, în cei 20 de ani, România a acordat-o Republicii Moldova sunt binecunoscute şi nu e cazul să le reluăm în acest context. Ceea ce e important este că ne-am simţit şi noi părtaşi eforturilor de democratizare, de edificare a unui stat de drept și a unei economii deschise pe care – mai viguros, sau mai ezitant – autorităţile de la Chişinău le-au făcut. Venind în actualitate şi privind în perspectivă, reiau afirmaţiile Preşedintelui Băsescu şi reafirm dorinţa noastră de a ne regăsi cu toţii în spaţiul unic de democraţie, libertate şi securitate al Uniunii Europene. Toţi românii, oriunde ar trăi, au dreptul la beneficiile acestui destin istoric. (more…)

FILANTROPIE // Cei şapte copii din familia Radu nu vor mai fi expuşi pericolului

„Din banii preconizaţi pentru reparaţia podului, care se poate prăbuşi în orice moment, soţii Radu îşi vor pregăti copiii de şcoală”, dilema familiei Radu, a cărei poveste a fost publicată în ediţia de vineri a JURNALULUI, nu a putut lăsa indiferenţi mai mulţi oameni cu inimă mare. „Nu-mi vine să cred. Timp de atâţia ani nu am avut niciun ajutor. Dumnezeu să vă întoarcă însutit”, îi urează stăpânul casei directorului firmei de comerţ cu materiale de construcţie MCF EN GROS, care a oferit familiei numeroase un certificat de cinci mii de lei pentru reparaţia podului.

Svetlana PANŢA (more…)

Acum un an, pe piaţa bancară a Republicii Moldova, a fost lansat un serviciu nou şi unic „Serviciul Asigurare Card” – serviciu unic pentru deţinătorii de carduri. Orice client al Mobiasbancă, deţinător al unui card bancar, poate beneficia de acest serviciu care îi conferă o siguranţă în plus nu doar cardului, ci şi actelor, cheilor şi chiar telefonului mobil.

Mai multe despre acest serviciu ne spune Olga Bejenaru, Manager Produs, Departamentul Strategie şi Marketing. (more…)

ARANJAMENTE SECRETE // Voronin nu o vrea pe Greceanâi preşedinte, ci alegeri anticipate

Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, este convins că preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales în această toamnă. Voronin a declarat că nu va susţine niciun candidat la funcţia de preşedinte al ţării propus de AIE. Acesta a lăsat să se înţeleagă că PCRM are propriul candidat la funcţia de preşedinte, şi acesta rămâne a fi Zinaida Greceanâi.

Mai mulţi lideri de partide, precum şi analişti politici sunt de părerea că Voronin a glumit ori că l-o fi luat gura pe dinainte. Aşa ori altfel, el a demonstrat încă o dată că PCRM îşi doreşte declanşarea procedurii de alegeri anticipate, singura cale care i-ar putea readuce la guvernare pe comunişti.

(more…)

Ping-pong pentru showul aerian de ziua independenţei. În timp ce autorităţile centrale anunţă că se pregăteşte showul aviatic în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) susţine că avionul, care urmează să survoleze spaţiul aerian, nu este gata.

Autorităţile centrale au anunţat despre faptul că pregătesc un show aviatic pentru ziua de 27 august. Hidroavionul AN-2V, unicul de acest tip din Republica Moldova şi din spaţiul fostei Uniuni Sovietice, va survola spaţiul aerian, lăsând pe cer urme de fum în trei culori: roşu, galben şi albastru. În acelaşi timp, din avion va cădea o ploaie de fluturaşi cu mesaje de felicitare. Potrivit programului, spectacolul va avea loc la ora 11.30 şi va dura 10 minute. (more…)

Mâine, 27 august, la ora 12.00, Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt va fi expus la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, expoziţia fiind consacrată celor 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Din comitetul onorific al expoziţiei din partea R. Moldova fac parte Vlad Filat, prim-ministru al RM, Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Reniţă, ambasador al RM în România. Comitetul onorific din partea României e alcătuit din Hunor Kelemen, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, Marius Lazurca, Ambasadorul României în R. Moldova, şi Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România. (more…)

În ajunul aniversării a 20-a de la declararea independenţei R. Moldova, ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, a ţinut să ne felicite cu ocazia celor 67 de ani de la reanexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, ce s-a săvârşit pe 24 august 1944. Printre cei care au sărbătorit această dată a fost liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, dar şi preşedintele PCRM, Vladimir Voronin. Primul a calificat această dată ca „ziua eliberării Moldovei de sub jugul fascist”. Liderul comuniştilor, la rândul său, nu a ezitat să învinuiască AIE că aceasta este fascistă. Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, a vizitat Memorialul „Eternitate” în a doua jumătate a zilei de 24 august. Domnia sa a declarat că Republica Moldova datorează cei 20 de ani de independenţă operaţiunii Iaşi-Chişinău.

Vadim VASILIU (more…)

Cuvântul Progres, pentru o mare parte a populaţiei planetei, desemnează un soi de Zeu, care creşte de la o zi la alta, hrănit cu creier şi energie umană. Spre deosebire de Dumnezeul Dumnezeu, Progresul stă la cheremul omului, creşte sau stagnează, se lăţeşte şi se tăvăleşte peste ţări şi popoare, iar de la această tăvăleală viaţa în jur prosperă, capacitatea de muncă creşte, locurile de muncă tot, femeile se bagă în politică, homosexualii ies liber la paradă, demnitarii nu iau mită, preoţii nu au burtă. Totul mulţumită Progresului… (more…)

CAMPANIE // Vino la cortul Jurnal de Chişinău în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) pe 27 şi 31 august curent, pentru a avea primele patru volume de carte

Începând de azi, 26 august 2011, toţi cititorii JURNALULUI de Chişinău, dar şi toţi iubitorii de carte îşi vor putea îmbogăţi biblioteca personală cu o colecţie fără de care este greu să-ţi imaginezi o bibliotecă a unui cititor adevărat. Cele 100 de volume vor fi puse la dispoziţia cititorilor în toate chioşcurile de presă din republică împreună cu ziarul JURNAL de Chişinău, la preţul de 34 de lei. Primul volum pus la dispoziţia tuturor este „Viaţa lui Ştefan cel Mare” de Mihail Sadoveanu. (more…)

MANAGEMENT // Mai mulţi bani, mai puţini ani – calculele deţinuţilor antrenaţi în câmpul muncii

Deţinuţii mineri din penitenciarul pentru bărbaţi din s. Brăneşti i-au solicitat administraţiei DIP să lucreze şi de sărbători. Fiecare zi trăită sub pământ le compensează trei zile din durata detenţiei. „Nu am timp să discut cu dumneavoastră. Trebuie să îndeplinesc planul”, îmi spune categoric Maria C., o deţinută, cusătoreasă de la Penitenciarul din s. Rusca. Chiar dacă realizează 99 % din volumul de lucru stabilit pentru o zi de muncă, ziua nu se consideră bifată, adică nu este considerată valabilă pentru reducerea termenului de detenţie. În cazul în care planul este realizat sută la sută, o zi de muncă valorează cât trei zile de libertate. Faptul că amnistia rămâne sub semnul întrebării îi „încurajează” pe deţinuţi să lucreze mai cu spor.

Svetlana PANŢA (more…)

INTERVIU // Poeta Ileana Mălăncioiu, laureată a Premiului Naţional Eminescu şi a Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia (România), va efectua prima sa vizită la Chişinău în perioada 28-31 august

(Continuare din numărul trecut)

-        Vă rog să-mi spuneţi, doamnă Ileana Mălăncioiu, cît de populară şi mediatizată e figura poetului în România? Ce atitudine au presa, radioul şi televiziunile faţă de poezie ?

Mediatizarea poetului prin radio şi televiziune e mai mult sau mai puţin întîmplătoare şi nu e făcută atît pe criteriul valorii, cît în funcţie de evenimentele la care participă sau de relaţii. Dar poate nu e mai rău decît înainte de 1989, cînd trebuia să fie mediatizaţi un singur lider politic şi soţia sa, un singur poet, un singur critic literar a cărui listă era asimilată canonului şi aşa mai departe. (more…)

Interpreta şi-a împărtăşit emoţiile şi surprizele de care a avut parte în cele două vacanţe fiind încă în Franţa. JURNAL a aflat primul despre toate destinaţiile pe care le-a vizitat Mariana Şura, şi despre cea mai bună prietena a interpretei, care vrea să obţină o invitaţie pentru Festivalul de la Cannes.

Carolina CHIRILESCU (more…)

Cleopatra Stratan s-a născut pe 6 octombrie 2002 în Chişinău. Este fiica cântăreţului Pavel Stratan și este una din cei mai tineri cântăreți de succes. Primul ei album se intitulează „La vârsta de trei ani”. Pavel Stratan, tatăl Cleopatrei, era într-un studio înregistrând o melodie în timp ce Cleopatra, în vârstă de trei ani, era prin apropiere. Impulsivă, fetiţa a luat microfonul şi a început să cânte împreună cu tatăl său. Toţi au fost uimiţi, aşa că au terminat înregistrarea lăsând-o pe Cleopatra să cânte. Melodia era „Mama”. După aceasta, Cleopatra a înregistrat şi alte melodii, un întreg album şi a susţinut şi unele concerte. Unii spun că ea este mai tânără decât Shirley Temple şi că a meritat din plin să fie înscrisă de şase ori în Cartea Recordurilor ca cel mai tânăr talent care are propriul său album, ca cel mai tânăr interpret care a avut un hit 6 săptămâni pe primul loc la nivel naţional, ca cel mai tânăr artist care a primit un onorariu de 10.000 euro pentru o singură piesă, ca cel mai tânăr muzician care a primit 3 premii MTV, ca cel mai tânăr cântăreţ care a susţinut un concert de 2 ore în faţa unui public numeros şi ca cel mai tânăr artist de succes. (more…)

COMORI SPIRITUALE // Cel mai important e să trăieşti frumos şi curat pe pământ

Zilele acestea, mi-a telefonat o cititoare care mi-a spus: „În secţia de chirurgie a Spitalului raional Soroca se tratează un călugăr cu un destin dramatic. Nu are încă 30 de ani, e fără ambele picioare şi are o sete de viaţă de invidiat. Ar fi bine să-i cunoască povestea toţi cititorii dvs.” (more…)

Jurnal de Chişinău lansează colecţia “100 de cărţi ale vieţii tale”, care cuprinde cărţile de neuitat ale copilăriei, capodopere ale literaturii române şi universale, fără de care este greu să-ţi imaginezi o bibliotecă personală a unui cititor adevărat.
Din 26 august, le poţi colecţiona pe toate numai cu Jurnal de Chişinău de marţi şi de vineri, începând cu volumul “Viaţa lui Ştefan cel Mare”.

SINGUR ACASĂ // „Nu mă interesează ce cred alţii despre mine”

Din Jurnalul Tatianei: „Prietenul meu Jurnal, mă numesc Tatiana şi am 15 ani. Sunt agresivă? Da! Viaţa m-a făcut aşa. Când eram mică îl vedeam pe tata foarte rar, el mereu era peste hotare, chipurile lucra. Apoi l-a urmat şi mama, eu pe atunci eram în clasa a patra. Rămaşi fără ambii părinţi, eu şi fraţii mei mai mari am trecut cu traiul la bunica. Tata continua să o bată pe mama chiar şi la Moscova. Acum, sunt singură. De la început a plecat sora peste hotare, iar apoi şi fratele meu. Părinţii au divorţat, iar tatei nu-i pasă de mine, el s-a recăsătorit cu o prietenă de-a mamei şi de fiecare dată când mă adresez lui cu vreo rugăminte el îmi răspunde simplu: „Nu pot” sau „Nu am”. Uit de problemele mele numai când mă distrez cu prietenii.” (more…)

DUPĂ 20 DE ANI // „În pofida dificultăţilor la trecerea prin „vămile transnistrene”, vom marca sărbătorile naţionale, pentru că am luptat pentru ele”

Au apărat Moldova din primele zile ale proclamării independenţei acesteia. Abia întorşi din Afganistan, au îmbrăcat uniforma de poliţist, în una din cele mai fierbinţi zone ale Transnistriei, or. Dubăsari. Au fost martorii primelor împuşcături de la Nistru şi primii prizonieri de război cu care au făcut schimb Moscova şi Chişinăul. Au cunoscut ororile din subsolurile de la Tiraspol. Cu toate acestea, azi nu se plâng pe conducătorii care s-au perindat la cârma statului de-a lungul anilor. Soţiile lor au ridicat o dată la trei luni compensaţiile pentru căldură şi electricitate care valorau circa 30 de lei lunar. Nu au ieşit niciodată din casă fără documente de identitate, solicitate la posturile militare ori de câte ori aveau nevoie să treacă de pe un mal pe altul al Nistrului. Sărbătorirea celor două decenii de independenţă, pe mulţi dintre ei îi va găsi peste hotare, unde muncesc la negru, pentru a-şi întreţine familiile şi a-şi da copiii la studii. Unii au spus însă că o vor marca în familie: „Vom sărbători Ziua Independenţei, pentru că am luptat pentru ea, şi pentru limba română, chiar dacă în toţi aceşti ani, n-am avut parte decât de promisiuni făcute în campania electorală”, ne-a spus unul dintre ei.

Svetlana COROBCEANU (more…)