Șelin rămâne stăpân în Valea Morilor?
Tuesday, August 21st, 2012
Banii pe care îi câștigă din contracte cu statul Șelin îi folosește în acțiuni antistatale

Banii pe care îi câștigă din contracte cu statul Șelin îi folosește în acțiuni antistatale
La 23 de ani, Denis Stepanenco face mâncare pentru armata NATO din Afganistan

Radicalizarea ieşită din comun a unor minuscule formaţiuni ruseşti de factură extremistă într-un teritoriu unde etnicii ruşi constituie mai puţin de cinci la sută din totalul populaţiei pare a fi la prima vedere un paradox. Este limpede că pe cale naturală acestea nu ar putea să apară şi să se dezvolte. De unde şi concluzia că ele toate sunt concepute în eprubetă. Dar de cine şi cu ce scop?

Peste 87 la sută din cetăţenii români din România sunt de acord cu Unirea Basarabiei cu România. Potrivit unui sondaj de opinie realizat în premieră în dreapta Prutului de Centrul Român de Studii și Strategii, la întrebarea „Dumneavoastră personal sunteţi de acord cu unirea Basarabiei cu România?”, 87,25 la sută din respondenți au spus „Da”, iar 12,75 la sută – „Nu”. Totodată, în viziunea celor chestionaţi, locuitorii din stânga Prutului sunt în primul rând „români”, această percepţie cumulând 67,8% dintre opiniile exprimate. 28,3% dintre cei intervievaţi consideră că locuitorii arealului pruto-nistrean sunt moldoveni, iar 3,9% din respondenţi afirmă că spaţiul Basarabiei este locuit de ruşi.

În ajunul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Chișinău, JURNAL i-a contactat pe unii actori politici pentru a afla care va fi mesajul partidelor politice parlamentare la întâlnirea cu doamna cancelar, dar și ce așteptări au de la această vizită.

Dirk Schuebel, şeful delegaţiei UE în RM, declară, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei online „Economist”, că problema RM e în politicienii ei, cărora „le lipseşte o viziune despre viitorul acestei ţări sau, altfel spus, ei nu acordă suficientă atenţie viitorului acestei ţări”, concentrându-se mai mult „pe problemele personale, pe problemele partidului pe care îl reprezintă”.

Vizita Angelei Merkel la Chişinău a suscitat reluarea discuţiei despre reunirea RM cu România după modelul german. Discuţie e prea mult spus, e o invocaţie, un prilej de a ne lamenta, de a zgândări, deja peste 20 de ani, aceeaşi rană, un fel de exerciţiu colectiv de sadomasochism: de ce nemţilor li s-a „permis”, iar românilor nu, când de fapt întrebarea trebuie pusă altfel: de ce germanii au reuşit şi de ce românii, nu? Ideea dominantă în unele capete e că cineva ne discriminează, ne pune beţe în roate, ne nedreptăţeşte, se opune din răsputeri intenţiilor noastre de reunificare. Şi, dacă ne luăm după un Rogozin, am putea crede că e adevărat. Dar nu el este principala piedică în calea reîntregirii României.
Pe 27 august, ora 9.00, acţiunile consacrate celei de-a 21-a aniversări de la proclamarea Independenţei R. Moldova vor începe cu o depunere de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, urmată de evoluarea formaţiilor artistice ale Centrului Republican pentru Copii şi Tineret ARTICO, Centrului Naţional de Creaţie Populară, Colegiului de Muzică „Ştefan Neaga”, Biroului de Relații Interetnice ş.a.
EDUCAŢIE // „Am luat un proiect din partea FISM-ului, care ne-a permis să schimbăm acoperişul şcolii”
Serile de Joi de la Art House Cafe (Teatrul „Eugene Ionesco”) ne oferă noi întâlniri cu muzicieni care pun în lumină folclorul românesc. Protagoniști ai serii de 9 august au fost Pavel Țurcanu și Victor Butnaru, oferind cu dărnicie melodii de jocuri și cântece populare. Pavel Țurcanu a interpretat piese de concert de mare virtuozitate. Victor Butnaru a oferit și câteva melodii populare la cimpoi și la caval. Prin maniera lor neordinară de interpretare a unor melodii arhicunoscute, cum ar fi „Să-mi cânți, cobzar”, „Eu sunt Barbu Lăutaru”, „Mugur-mugurel”, „Cântecul miresei”, cei doi cobzari au reușit să-i surprindă și să-i încânte chiar și pe cei mai subtili cunoscători ai muzicii populare.
Pe la o vârstă-n care puterile te lasă,
Dar nu te-mpaci cu gândul că soarta-ţi este grea,
Te bate şi soţia, de n-ai dormit acasă,
Te bate şi amanta, dac-ai dormit la ea…