Sărbătoare mare pentru copii de Ziua Limbii Române. Țara de poveste a lui Guguță și-a deschis larg ușile pentru a-i primi pe toți micuții. Însoțiți de părinți, aceștia au venit cu sutele în Grădina Publică „Ștefan cel Mare şi Sfânt”, pentru a-l vedea pe băiețelul cu căciulă fermecată.

Pentru toți prietenii lui Guguță, Casa Limbii Române, împreună cu Primăria mun. Chișinău, au pregătit surprize și distracții de neuitat. Copiii au participat la diverse ateliere de creație. Au desenat, au recitat poezii, au dansat. Tot pentru ei au fost organizate diferite jocuri și concursuri cu premii.

De asemenea, micuții au avut posibilitatea să stea în banca lui Guguță și să facă poze sub căciula acestuia. La eveniment a participat și scriitorul Spiridon Vangheli. Copiii au făcut coadă pentru a primi autografe de la „tatăl” lui Guguță. Scriitorul a scris mesaje individuale pentru fiecare dintre fanii săi.

Vara aceasta, Spiridon Vangheli a împlinit 80 de ani. Iar evenimentul organizat de Ziua Limbii Române a fost un cadou deosebit și pentru maestru.

Cu această ocazie, scriitorul a ținut să le vorbească copiilor și părinților despre dragostea de țară și de limbă, despre demnitate și despre datoria noastră de a ne depăși condiția de popor umilit.

„Noi lăsăm în urmă niște copii cu probleme foarte încurcate. Datoria noastră este să le deschidem drumul, nu să le încurcăm. Trebuie să ne trezim ca să mișcăm ceva”, a fost mesajul scriitorului către cei maturi.

În 1971, cartea „Guguță” a fost distinsă cu Premiul unional în cadrul Concursului „Cea mai bună carte pentru copii”.

Mariana Raţă

 Articole asemănătoare:

• Spiridon Vangheli, unul dintre cei 184 de candidaţi la Premiul Astrid Lindgren / Nominalizare
• 2012, Anul Spiridon Vangheli
• Când va fi reeditat Abecedarul lui Spiridon Vangheli şi al lui Grigore Vieru?

Observatorul politic Oazu Nantoi, cel care s-a autopropus săptămâna trecută în calitate de candidat la funcția de președinte, vorbește în termeni duri despre AIE și despre referendumul pe care aceasta intenționează să îl inițieze.

–      Domnule Nantoi, AIE a anunțat că va organiza un referendum constituțional. Cât de reușită vi se pare această soluție?

Alianța, fiind formată în urma alegerilor din 28 noiembrie 2010, este obligată, fie să aleagă șeful statului în conformitate cu legile care existau la momentul alegerilor, fie să se autodizolve și să anunțe alegeri anticipate. Referendumul ar putea fi organizat în aceeași zi cu alegerile anticipate. Prima impresie care apare este că se încalcă principiul de retroactivitate al legii. E bine cunoscut că în societatea moldovenească mai populară este ideea de alegere a șefului statului prin votul direct al cetățenilor. Și în situația în care aceeaşi AIE a eșuat în referendumul din 5 septembrie 2010, nu văd cu ce argumente ar putea AIE să îi convingă pe alegători să iasă la acest referendum pentru reducerea numărului de voturi necesare pentru alegerea șefului statului.

Atrag atenția că, după alegerile din 5 aprilie 2009, anume cele 61 de voturi ne-au salvat de reinstaurarea dictaturii comuniste. Și atunci această normă a fost „bună”, acum însă este „rea”. Renunțarea la negocieri demonstrează cu prisosință că acele conflicte de interes interne dintre cei 62 de deputați aleși sunt mai presus de bunul-simț, responsabilitatea în fața societății, spiritul și buchia Constituției.

–      Să înțelegem că anunțarea referendumului este o dovadă că cei din AIE nu s-au putut înțelege asupra unui candidat pentru fotoliul de președinte?

Exact. Nu sunt la curent dacă au avut loc negocieri cu grupul Dodon, dar la situația care s-a creat nu există un răspuns simplu și univoc. Situația este complexă, iar noi alergăm cu niște soluții simpliste și pe urmă ne văicărim că mecanismul de alegere a șefului statului nu funcționează.

–      Demonstrează cumva soluția anunțată de AIE faptul că Alianța nu s-a gândit niciodată la posibilitatea înaintării unui candidat neafiliat?

Despre asta trebuie întrebați ei. Opinia mea este că ei nu sunt capabili să desemneze niciun candidat. Nu știu dacă au dorit.

–      Ce impresie vă creează ceea ce s-a întâmplat?

Cred că suntem prostiți nu doar de Alianță, dar și de comuniști.

–      Ce șanse sunt ca acest referendum să eșueze din nou?

E prematur să vorbim despre asta pentru că nu sunt formulate propunerile pentru referendum și nici nu a fost stabilită ziua de desfășurare a referendumului. În martie 2010, exact aceiaşi lideri ne-au spus că criza constituțională va fi depășită prin adoptarea unei noi constituții. Unde e constituția nouă?

–      Se poate întâmpla din nou să se răzgândească?

Nu știu.

–      Ce șanse credeți că ați fi avut în cazul în care AIE v-ar fi susținut?

Nici până acum nu am primit răspuns la întrebarea de ce nu sunt susținut de Alianță.

–      Candidatura dvs., potrivit dlui Diacov, a fost discutată la ședința AIE. Știți cumva de ce nu a mers?

Nu știu. Nu m-am interesat. Dacă aș fi avut cele 59 de voturi din partea AIE, cred că aș fi avut argumente pentru a discuta franc cu cei trei deputați din grupul Dodon.

–      Pentru ce ați opta, pentru un candidat neafiliat sau pentru referendum?

Aș opta pentru un candidat neafiliat care și-ar asuma responsabilitatea să monitorizeze procesul de modificare a Constituției în Parlament ca după următoarele alegeri parlamentare să fie asigurată formarea sigură a structurilor puterii.

–      Ion Sturza a menţionat că președintele nu va fi ales atâta timp cât acest lucru nu va fi dorit de toți cei din Alianță. Referendumul ar putea schimba starea de spirit din AIE?

Opoziția va avea toate argumentele să cheme populația pentru a vota împotrivă. Dacă se va merge la rușinea reducerii pragului, asta va servi drept încă un argument ca opoziția să strige că se merge spre uzurparea puterii și ce ne vom face noi cu legitimitatea unui referendum la care vor participa vreo 15% din alegători dintre care nu se știe câți vor vota pentru una sau alta. Idioții aceştia trebuie să aleagă un șef de stat care ar asigura modificarea Constituției. Să fie responsabili și să nu ne bage în reglările lor de conturi. Dar acesta este scenariul irealizabil în actualele condiții din R. Moldova.

–      Lupu mai are șanse să ajungă președinte?

Nu mă interesează. El stă acolo în funcția de președinte. Spuneți-mi, vă rog, cu ce s-a remarcat în calitate de președinte în exercițiu în afară de rușinea din 16 decembrie?

Mariana Raţa, union.mdArticole asemănătoare:

• Al cincilea as al lui Ghimpu
• Referendum condiţionat
• Un nou referendum?

Veşti bune şi nu prea pentru proprietarii de maşini cu numere străine care au intrat în Republica Moldova până la 4 aprilie curent. Cabinetul de miniştri a aprobat în şedinţa de miercuri proiectul de lege pentru completarea cadrului legislativ privind maşinile introduse în regim temporar în RM până la data de 4 aprilie 2011 care stipulează că prevederile legislative din 4 aprilie 2011 vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2012.

„Cred că e o soluție acceptabilă să le prelungim, prin derogare, termenul de folosire până la 1 ianuarie 2012. E important de precizat însă că această măsură are un singur scop – de a oferi timp suficient ca aceste maşini să se întoarcă în ţara de origine. Nu va fi oferită nicio prelungire a acestui termen”, a precizat Vlad Filat.

Oficialul a subliniat că executivul va mai pregăti un proiect de lege care va viza proprietarii de maşini mai vechi de şapte ani ce au cetăţenie dublă. Una din soluţii ar putea fi prelungirea termenului de aflare în republică a acestor maşini de la 90 la 180 de zile pe an. Pentru a beneficia de dreptul de a circula pe teritoriul Republicii Moldova 180 de zile, persoanele vizate trebuie să aibă cetăţenie dublă, maşina să fie înregistrată obligatoriu în ţara în care proprietarul are a doua cetăţenie, autovehiculul să fie neapărat în proprietate, nu în bază de procură.

„Oricum, trebuie să fie clar că proiectul despre care vorbim astăzi este valabil pentru toți. Orice presiune ulterioară nu va avea niciun rost”, a avertizat premierul.

Totuși Filat a cerut ministrului Afacerilor Interne să clarifice situația cu privire la mașinile cu numere străine care se află în RM şi care au fost şterse din bazele de date ale ţărilor din care provin. De asemenea, oficialul și-a exprimat dorința ca de această derogare să nu poată beneficia cei care au făcut business din importul de mașini cu numere străine.

Acest proiect de lege urmează a fi înaintat Parlamentului spre examinare şi adoptare.

M.R.

 Articole asemănătoare:

• Legea contradictorie stopează micul trafic la frontieră
• Legea care dezbină AIE
• Filat cere dări de seamă în legătură cu 7 aprilie

DEZBINARE // Filat vrea retragerea lui Plahotniuc din conducerea consiliului lui Lupu

Consiliul lui Lupu seamănă din nou furtună între PLDM și PD. Preşedintele interimar a sărit ca ars atunci când ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a venit la prima şedinţă a consiliului cu propunerea ca Vlad Plahotniuc să fie exclus din conducerea acestei structuri.

Efrim şi-a argumentat solicitarea prin reputaţia îndoielnică pe care o are prim-vicepreşedintele Parlamentului în societate şi a ameninţat că în cazul în care cererea îi va fi respinsă se va retrage el din funcţia de vicepreşedinte al consiliului.

Poziţia lui Efrim este susţinută de mai mulţi membri ai consiliului, dar şi de analişti politici, totuşi aceştia nu cred că Plahotniuc se va da la o parte.

Activitatea Consiliului pentru reformarea organelor de ocrotire a normelor de drept a început cu scandal. O propunere a ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, de a-l retrage pe Vlad Plahotniuc din funcţia de vicepreşedinte al acestui organ în favoarea unui reprezentant al societăţii civile l-a scos din fire pe preşedintele interimar Marian Lupu.

„Domnul Efrim nu e Dumnezeu ca să judece pe cineva”, a sărit Lupu să-l „muşte” pe ministru pentru a-şi apăra colegul de partid pe care, din motive neclare, l-a numit în conducerea consiliului.

Efrim a ţinut să precizeze că nu are nimic împotriva lui Plahotniuc şi urmăreşte doar scopul ca asupra imaginii structurii create de Lupu să nu planeze niciun fel de suspiciuni.

Plahotnic afectează imaginea consiliului

„În primul rând, sunt şi aşa mulţi reprezentanţi ai Parlamentului în acest consiliu. Totodată, sunt şi multe discuţii vis-a-vis de conducerea lui. Oamenii care fac parte din consiliul pentru reforma justiţiei nu ar trebui să genereze semne de întrebare. În caz contrar, reforma ar putea fi pusă la îndoială”, şi-a explicat Efrim propunerea. El susţine că asupra reputaţiei lui Plahotniuc planează multe semne de întrebare în societate, iar acest lucru ar putea reduce din credibilitatea consiliului.

Ministrul a propus înlocuirea lui Plahotniuc cu un reprezentant notoriu al societăţii civile – Igor Dolea, preşedintele Institutului pentru Reforme Penale, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Dacă propunerea nu îi va fi acceptată, Efrim afirmă că e tentat să îi cedeze el lui Dolea funcţia sa din consiliu, precizând însă că nu se va retrage din această structură, rămânând să activeze în calitate de membru de rând.

„Efrim e o unealtă”

Marian Lupu nici nu se gândeşte să dea curs solicitării ministrului Justiţiei. „Domnul Efrim nu e procuror pentru a aduce învinuiri. Cu atât mai mult că Efrim nu face aceste escapade de capul său. El mai degrabă e unealtă. Domnul Efrim ar trebui să-şi cunoască numărul la papuci”, a răspuns Lupu, vădit iritat.

Nervozitatea preşedintelui interimar nu l-a clintit pe premierul Vlad Filat. „Prea multe emoţii şi prea puţină raţiune”. Aşa a calificat el declaraţiile făcute de Lupu.

Filat confirmă că ministrul Justiţiei a primit mandat de la el pentru a face propunerea de retragere a lui Plahotniuc din conducerea consiliului.

„Acest lucru nu era un secret. Am anunţat încă luni că îl voi delega pe domnul Efrim pentru a transmite un set de propuneri pentru organizarea lucrului în acest consiliu. Propunerile noastre au vizat nu doar înlocuirea lui Vlad Plahotniuc. Am mai propus ca din componenţa consiliului să facă parte şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor. Iar cât priveşte unii membri ai acestei structuri care anterior s-au opus vehement reformelor, eu cred că ei nu au ce căuta acolo”, a declarat premierul.

Plahotniuc nu va renunţa

Analiştii politici califică acest nou scandal drept o expresie a rivalităţii dintre PLDM şi PD, totuşi îi dau dreptate lui Efrim în ceea ce priveşte riscul ca acest consiliu să piardă din credibilitate din cauza reputaţiei lui Plahotniuc.

„După multitudinea de declaraţii din mass-media, imaginea lui Vlad Plahotniuc este destul de şifonată, de aceea numirea acestuia în funcţia de vicepreşedinte al consiliului i-a picat bine lui Filat. Această numire va fi folosită pentru a ataca şi în continuare consiliul lui Lupu”, a opinat Arcadie Barbăroșie, care este şi membru al noii structuri.

Analistul crede că dacă preşedintele interimar ar fi fost bine intenţionat, ar fi trebuit să evite numirea lui Plahotniuc, pentru a nu pune la îndoială deciziile de mai departe ale consiliului.

Un alt analist, Mihai Cernenco, crede că, prin păstrarea lui Plahotniuc în conducerea consiliului, este pusă în pericol legitimitatea acestuia.

Cernenco presupune că numirea lui Plahotniuc s-a făcut la sugestia acestuia, intenţiile sale fiind de a-şi promova imaginea şi interesele în acest consiliu.

Barbăroșie promite că va informa presa despre orice încercare ce va exista în consiliu de a promova prevederi deocheate.

Cei doi nu cred însă că prim-vicepreşedintele Parlamentului va renunţa la funcţia pe care o are în conducerea consiliului.

Mariana RAȚĂArticole asemănătoare:

• Lupu sare în apărarea lui Plahotniuc
• Lupu dă din coate și trage jăratic la turta PD // Cutia cu piuneze
• „Rezerva” Efrim – noul ministru al Justiţiei

LUPTE INTESTINE // Lupu vrea să reformeze justiția cu Plahotniuc și Muruianu

Premierul Vlad Filat a mai făcut un pas înapoi. După ce săptămâna trecută președintele interimar Marian Lupu a semnat un decret cu privire la înființarea unui consiliu pentru reformarea organelor de drept și a justiției, organ despre crearea căruia la Guvern se discuta de mai mult timp, Filat a decis să renunțe la inițiativa sa pentru a evita un nou „show dezgustător” în alianță.

Analiștii prevesteau un nou război dintre PLDM și PD pentru întâietate în promovarea reformelor în justiție.

Deși decretul lui Lupu l-a surprins neplăcut pe Filat, făcându-l inițial să declare că în spatele acestei inițiative stă același „păpușar” din PD, ieri premierul a decis să se lase de orgolii și să fie conciliant.

Lovitura lui Lupu

„Să fiți cuminți până mă întorc”, le-a cerut lunea trecută jurnaliștilor  premier Vlad Filat, înainte de a pleca în Germania.  Dar nici de această dată lipsa oficialului din republică nu a trecut fără de scandal. Joi dimineață, președintele interimar Marian Lupu a adunat presa pentru a o anunța oficial că a semnat un decret prin care a dispus înființarea unui consiliu național pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept.

Deși cu rol consultativ, noul organ își propune să coordoneze acţiunile autorităţilor publice în domeniul reformării instituțiilor de drept, să monitorizeze iniţiativele legislative care țin de acest subiect şi să vină cu propuneri pe marginea acestor inițiative.

Totul bine și frumos, doar că despre necesitatea creării unui asemenea consiliu, dar pe lângă Guvern, se vorbea deja de vreo două săptămâni în Executiv, purtându-se consultări cu viitorii membri ai acestuia. Lupu a fost însă mai operativ și i-a luat-o înainte lui Filat.

Reformă cu oponenții ei

Cei pe care i-a ales șeful interimar al statului pentru a face reformă în justiție provoacă însă multe bănuieli. Astfel, vicepreședinte al noului consiliu este nimeni altul decât controversatul politician Vladimir Plahotniuc. Membri ai consiliului lui Lupu mai sunt președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, acuzat de degradarea situației din sistemul judecătoresc, și deputatul PD Alexandru Stoianoglo, care a votat anul trecut împotriva lichidării judecătoriilor economice.

Din cei 30 de membri ai consiliului cinci sunt deputați, dintre care doi de la PCRM (Maria Postoico și Sergiu Sârbu), doi de la PD (Aurel Băieșu și Alexandru Stoianoglo) și un deputat PL (Victor Popa). Deputați PLDM nu fac parte din componența consiliului.

PLDM-ul este reprezentat în această structură de ministrul Justiției, Oleg Efrim, și ministrul de Interne, Alexei Roibu. Ambii însă au aflat din presă că au fost incluși în componența consiliului.

Din aceeași sursă au aflat că sunt membri ai acestui organ și mai mulți experți și analiști politici.

Președinte al Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept este Marian Lupu.

„Păpușarul a ieșit în față”

În opinia lui Filat, pe care decretul lui Lupu l-a luat prin surprindere, gestul președintelui interimar este mai degrabă o acțiune de PR, pusă la cale de proverbialul „păpușar” din PD.

„Păpușarul nu mai stă în spate. A ieșit prea în față”, a declarat vineri Filat, îndată după revenirea în republică, precizând că nu va da înapoi.

După ce s-a mai gândit câteva zile, ieri oficialul a ieșit cu altă poziție. Premierul a anunțat că renunță la ideea de creare a unui consiliu consultativ, pe lângă Guvern, pentru reforma în justiție.

„Nu-mi doresc ca cei care activează în justiție să asiste la un show dezgustător despre cine este mai reformator. De aceea, am decis împreună cu ministrul Justiției să renunțăm la consiliul pentru reformă pe care intenționam să îl creăm, astfel încât va rămâne doar un singur consiliu, înființat de președintele interimar. Nu e momentul orgoliilor și al competițiilor distructive. Am hotărât să fiu reconciliant”, a declarat Filat.

Oficialul susține că Guvernul va continua să lucreze pentru reformarea domeniului justiției în baza atribuțiilor care îi revin și va trata cu seriozitate recomandările pe care le va primi de la consiliul creat de Lupu.

Refuzul lui Filat

Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, crede însă că Filat a ratat din proprie vină consiliul de la Guvern.

În pofida recentelor declarații ale premierului cu privire la necesitatea susținerii reformei în justiție, Tănase susține că, acum o lună, șeful Guvernului a respins un proiect prin care se propunea crearea unui consiliu care să se ocupe de această reformă.

„Acest consiliu ar fi trebuit să fie creat prin hotărâre de Parlament, premierul însă a insistat ca noul organ să se constituie prin hotărâre de Guvern. Am pregătit proiectul de hotărâre, dar în ziua când ar fi trebuit să fie votat, nu a fost inclus pe ordinea de zi. Ulterior, proiectul a fost respins de premier fără niciun argument, de aceea am decis să constitui consiliul respectiv printr-un ordin al ministrului Justiției”, a dezvăluit Tănase, în cadrul unei emisiuni televizate.

Menționăm că, la începutul lunii aprilie, printr-o dispoziție a lui Tănase, Ministerul Justiției a creat un consiliu național pentru reforma în justiție. 20 dintre cei 21 de membri ai consiliului lui Tănase au fost incluși în consiliul lui Lupu.

Filat a refuzat să comenteze declarațiile fostului ministru.

Reforma justiției e în pericol

După scandalul provocat de decretul lui Lupu, experții și analiștii politici sunt tot mai sceptici în privința succesului reformei în domeniul jutiției.

Astfel, analistul Igor Boțan, membru al noului consiliu, crede că această confruntare dintre Guvern și Președinție mai degrabă va încurca reformarea justiției.

„Este o vorbă că sub două umbrele te plouă mai mult”, susține Boțan. De aceeași părere sunt și membrii consiliului, juristul Vitalie Nagacevschi și analistul Arcadie Barbăroșie.

„Este bine că şi Preşedinţia se implică în acest lucru, dar, dacă lipseşte o conlucrare bună între ramurile puterii executivă-legislativă, acest consiliu nu va putea să facă prea multă treabă”, a subliniat ultimul.

Un alt membru al acestui consiliu, juristul Vlad Gribincea, are alte motive pentru a crede că noua structură va fi ineficientă. El este indignat că în componența consiliului au intrat mai multe persoane care s-au opus vehement reformelor în justiție, dar și conducătorii instituțiilor care urmează a fi reformate și care, desigur, vor face tot posibilul pentru ca reforma să fie tărăgănată.

Competiția dintre premier și președintele interimar pentru reformarea justiției nu este altceva decât o luptă între cei care vor să taie tentaculele controlului asupra justiției și cei care vor să păstreze acest control, crede vicepreședintele Consiliului Baroului Avocaţilor, Ion Păduraru. În opinia lui, ultima parte este reprezentată de Marian Lupu și de cei care stau în spatele lui.

„Fac referire la Vlad Plahotniuc, despre care se spune că ar controla foarte multe procese din justiție, inclusiv la nivelul Judecătoriei Economice și al Curții Supreme. Se mai vorbea de un oarecare Platon, care a fost deputat. Să nu dăm într-o parte aristocrația din justiție, mă refer la un grup de judecători din instanțele economice, care, după aprecierea tuturor, inclusiv a mea, reprezintă pericolul cel mai mare pentru funcționarea justiției”, a declarat Păduraru pentru Europa Liberă.

Mariana RAȚĂArticole asemănătoare:

• Dihonie în Alianţă
• Lupu sare în apărarea lui Plahotniuc
• Consiliul lui Lupu pierde un membru

PUTERE // De multe ori, indicațiile premierului rămân în vânt

Premierului Vlad Filat i-a crăpat răbdarea. După ce acum o lună și jumătate acesta a cerut miniștrilor să identifice urgent soluții care ar permite reglementarea salariilor șefilor de agenții și de întreprinderi de stat, ieri oficialul s-a văzut nevoit să constate că solicitarea sa nu a fost luată în seamă. De altfel, acesta nu e primul caz când indicațiile lui Filat rămân neexecutate.

Nici solicitarea lui de acum două luni de a se găsi soluții pentru reducerea simţitoare a preţului la paşapoarte, buletine de identitate şi permise de conducere nu a fost respectată.

Iar toate declarațiile premierului despre necesitatea de a demite  „directorii roșii” au rămas în vânt.

După o lună și jumătate de așteptare, premierul Vlad Filat a anunțat ieri supărat că nu mai este dispus să aștepte mult timp soluții pentru reglementarea salariilor directorilor întreprinderilor de stat. Deși a cerut încă mai demult să se facă ordine în acest domeniu, astfel încât administratorii unor instituții de stat să nu poată ridica salarii de zeci de mii de lei, prim-ministrul se arată nemulțumit de faptul că problema a rămas nerezolvată, iar ajustările care au fost implementate întăresc și mai mult situația actuală.

Ultimatumul lui Filat

Amintim că la sfârșitul lunii martie, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a propus un proiect de hotărâre care stabileşte noi condiții de salarizare a directorilor de agenţii şi întreprinderi de stat monopoliste. Potrivit documentului, salariul maxim al unui asemenea funcționar urma să fie de 24 de mii de lei.

Implicată în campanie electorală, ministrul Muncii, Valentina Buliga, nu a mai venit însă cu noi propuneri. De această dată, Filat a dat indicații ca timp de o săptămână să fie informat despre măsurile concrete ce vor fi întreprinse pentru ca remunerarea directorilor acestor instituții să se facă în funcție de performanțele obținute.

Ignorat şi de Filip

Cu două luni în urmă, premierul îi ceruse și ministrului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, să nu mai arunce praf în ochii cetățenilor și să vină cu propuneri pentru ca pașapoartele și buletinele de identitate să se ieftinească simțitor. Solicitarea venise ca urmare a anunțului făcut de Filip precum că grație eficientizării unor cheltuieli de la Î.S. „Registru”, a devenit posibilă reducerea cu 50% a prețului pentru perfectarea pașapoartelor în regim de urgență.

Deranjat de acțiunea de PR a ministrului democrat, Filat i-a dat indicații acestuia să vină într-o lună cu soluţii reale, la nivel de decizie de Guvern sau chiar de modificare legislativă, pentru o reducere simţitoare a preţului la paşapoarte, buletine de identitate şi permise de conducere.

Filip a ignorant însă solicitarea superiorului, așa cum a făcut-o și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, căruia premierul i-a dat indicaţii să finalizeze analizele care se referă la preţurile la alte produse.

Primul a fost Gacikevici

Modul în care sunt îndeplinite indicațiile premierului nu ne mai miră. Acum un an, acesta ceruse în ședință de Guvern să fie demis din funcție directorul Băncii de Economii (BEM), comunistul Grigore Gacikevici. Chiar dacă banca se află în gestiunea Ministerului Finanțelor, condus de un liberal-democrat, Gacikevici nu a putut fi detronat.

De altfel, chiar Filat recunoaște că indicațiile sale sunt sabotate de miniștri. Pentru a le veni de hac sabotorilor, premierul a anunțat încă în martie că pornește în inspecție pe la toate ministerele.

Mariana RAȚĂArticole asemănătoare:

• Filat nu mai are răbdare
• Gacikevici l-a învins pe Filat
• Directorii “roşii”

SUPĂRĂRI // Partidul Liberal Democrat a mai pierdut un prim-vicepreședinte

Persoana numărul doi din Partidul Liberal Democrat (PLDM), Mihai Godea, a părăsit zilele trecute formaţiunea. Anunţul politicianului a venit ca un trăsnet din senin nu doar pentru opinia publică, dar şi pentru colegii săi de partid.

Godea a declarat că pleacă din PLDM şi intenţionează să candideze pe cont propriu la alegerile pentru fotoliul de primar de Chişinău. Motivele sunt lipsa de democraţie în partid, situaţia complicată din AIE şi pericolul revenirii comuniştilor la putere.

Liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat, nu crede că gestul lui Godea este întâmplător. „După alegeri, păpuşarul va fi scos la lumină”, a promis el.

Analiştii politici au păreri împărţite. Unii cred că Godea a plecat din cauza tiraniei lui Filat, alţii – că în spatele fostului prim-vicepreşedinte PLDM stau forţe obscure.

Marţi dimineaţă, în timp ce candidatul PLDM pentru Chişinău, Victor Bodiu, susţinea un briefing de presă la sediul partidului, chemându-și contracandidaţii la comportament civilizat în campanie,  prim-vicepreşedintele PLDM, Mihai Godea, a invitat jurnaliştii la o altă conferinţă, într-un alt loc, unde i-a anunţat oficial că va candida independent la alegerile pentru fotoliul de primar al capitalei.

„AIE a îmbătrânit şi s-a încurcat în rele. Economia se sufocă de monopoluri, justiţia este controlată, cetăţenii acţionează doar în exerciţiul electoral. Pornesc o acţiune politică pe cont propriu”, şi-a explicat Godea decizia de a candida la locale. Deşi, iniţial, politicianul nu era sigur că va pleca şi din partid, spre seară acesta a anunţat că nu vrea să îşi pună într-o situaţie neplăcută colegii care vor trebui să ridice mâna pentru demiterea lui, împotriva voinţei lor, de aceea se va retrage de bună voie din PLDM. Lucru pe care l-a şi făcut miercuri.

Motivele plecării

„Decizia se coace de demult”, a mărturisit Godea, precizând că a rămas în partid până în ultimul moment în care a crezut că lucrurile mai pot fi îndreptate. „Nu am mai putut tolera modul de luare a deciziilor în partid, care nu este democratic. Domnul Filat s-a schimbat în timp, şi nu în cel mai bun mod. Puterea schimbă pe oricine”, a menţionat Godea.

În ceea ce priveşte modul în care stau lucrurile în AIE, politicianul a dezvăluit că la crearea alianţei nu au stat „prea multe principii şi valori”, iar discuţiile s-au axat pe repartizarea funcţiilor. „Nu există voinţă politică pentru a promova reforme. Monopolurile au rămas. Schemele, parte au fost păstrate de fosta guvernare, parte au trecut la actuala putere”, a mai declarat el, precizând că pericolul revenirii comuniştilor este acum mai mare decât oricând şi asta pentru că partidele din AIE au înaintat candidaţi slabi pentru primăria capitalei.

„Candidatura lui Victor Bodiu nu este dintre cele mai fericite. În PLDM erau multe persoane notorii care puteau fi înaintate. Decizia a luat-o însă liderul partidului”, a recunoscut Godea.

Cât priveşte o posibilă alianţă dintre comunişti şi liberal-democraţi, politicanul susţine că există un pericol real de apropiere dintre PLDM şi PCRM. „Aceasta a fost ultima picătură care m-a determinat să plec din partid”, a declarat fostul ideolog al PLDM.

Filat acuză „păpuşarul”

Preşedintele liberal-democraţilor, Vlad Filat, nu îl crede. În opinia lui, Godea a acţionat în baza unui scenariu planificat de alţii. „Momentul ales pentru plecare este foarte important. Consideraţi întâmplătoare atacurile din ultima perioadă la persoana mea? Vedeţi cine sunt beneficiarii. După alegeri, păpuşarul va fi scos la lumină”, a comentat Filat plecarea lui Godea, precizând că fostul său coleg de partid a avut în ultimul timp mai multe întâlniri cu businessmanul Vlad Plahotniuc, în special peste hotare.

Filat respinge orice acuzaţie de lipsă de democraţie în partid. „Dacă în PLDM ar fi fost tiranie, membrii formaţiunii nu ar fi părăsit-o în conferinţe televizate”, a argumentat el.

Cât priveşte pericolul revenirii PCRM la guvernare, Filat atrage atenţia asupra faptului că de pe urma declaraţiilor lui Godea au de câştigat cel mai mult anume comuniştii. Liderul PLDM neagă orice apropiere de PCRM.

De ce s-a „răzvrătit” Godea?

Analiştii politici au păreri împărţite despre adevăratele cauze ale plecării celui de-al doilea prim-vicepreşedinte al PLDM.

Arcadie Barbăroșie crede că ieşirea lui Godea din PLDM demonstrează că lucrurile merg prost în acest partid, dar şi în AIE. „Domnul Tănase şi domnul Godea sunt obişnuiţi cu procesele democratice, care probabil nu se prea regăsesc în PLDM, de aceea tensiunea a răbufnit”, a opinat Barbăroșie. Și analistul Viorel Cibotaru crede că Godea a luat decizia de a se îndepărta de PLDM pentru că nu acceptă compromisuri.

În schimb, Petru Bogatu tinde să creadă că Vlad Plahotniuc nu este întru totul străin de pasul îndrăzneţ al lui Godea. Analistul precizează că, recent, fostul peledemist s-ar fi întâlnit cu Plahotniuc la Viena. „Se ştie că potentul om de afaceri din PD se pricepe de minune să confecţioneze bombe politice. Acum se mai aude o bubuitură chiar în bucătăria politică a PLDM”, afirmă el.

Şi comentatorul Denis Cenuşă susţine că arhitectul acestei manevre poate fi mai degrabă cineva din partidele partenere decât din afara perimetrului Alianţei. „Gândul ne duce în primul rând la cercul lui Plahotniuc, care a reuşit în scurt timp să recruteze surse media, să creeze altele noi şi să ridice chiar şi anumite „centre” de influenţă pentru a domina opinia publică în contrapondere lui Filat”, scrie el pe blogul său.

Godea respinge însă orice legătură cu Plahotniuc şi susţine că nu va adera la niciun partid din R. Moldova, însă admite că şi-ar putea crea unul.

Pe urmele lui Tănase

La o distanţă de trei săptămâni, Mihai Godea păşeşte pe urmele lui Alexandru Tănase, care a părăsit PLDM-ul, lăsând să se înţeleagă că este condus cu mână de fier de Vlad Filat. Ba mai mult, Godea susține că părerile sale despre democrația din partid sunt împărtăşite şi de alţi membri ai PLDM, care l-ar putea urma.

Godea şi Tănase se numără printre fondatorii PLDM, fiind ambii prim-vicepreşedinţi.

Anul trecut, PLDM a mai pierdut doi membri de marcă. Este vorba despre Vitalie Nagacevschi şi Călin Vieru.

„Am fost marginalizat. Trebuia să mă transform într-un mecanism mut de vot, fără să mai intervin, fără să-mi pot exprima opinia”, şi-a explicat acum Nagacevschi decizia de acum un an, chiar dacă atunci declarase că pleacă din motive personale din PLDM.

În ceea ce-l priveşte pe Vieru, el a fost primul care a semnalat faptul că democraţia din PLDM este şubredă.

Chiar dacă plecarea celor patru afectează imaginea PLDM, mai mulţi analişti politici cred că răul produs partidului nu este catastrofal. În schimb, Godea are şanse foarte mici în alegerile locale din 5 iunie.

Cine îl filează pe Godea?

Fostul prim-vicepreședinte al PLDM, Mihai Godea, pretinde că din momentul în care a anunțat că se detașează de PLDM și intenționează să candideze independent la alegeri, este urmărit peste tot de persoane despre care bănuiește că sunt de la Departamentul misiuni speciale al Ministerului de Interne.

„Fac un apel către domnul ministru de Interne, Alexei Roibu, să își recheme băieții care mă urmăresc pentru că situația criminologică din țară îl obligă să-i redirecționeze în altă parte”, a declarat Godea marți seara la Jurnal TV.

În replică, Vlad Filat a declarat că trucul cu urmărirea are scopul de a-l martiriza pe Godea care tocmai a anunțat că se lansează în campania electorală.

Mariana RAȚĂ

 Articole asemănătoare:

• Totuşi, de ce a plecat Godea de la PLDM?
• Stop: Electorală! Start: Negocieri!
• Proiectul lui Godea, o nouă diversiune? // Observator

Încă o încercare eșuată de alegere a președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ).  Întrunit marți în ședință pentru a alege viitorul șef al Curţii, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a văzut nevoit să amâne din nou ședința.

De această dată, din cauza avizului negativ dat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) lui Ion Muruianu, care țintește un nou mandat de președinte al CSJ. Muruianu a contestat avizul SIS. Unii membri ai CSM susțin că scopul lui Muruianu este de a amâna cât mai mult alegerea succesorului său.

Ce i-a găsit SIS lui Muruianu?

Conform avizului dat de SIS, candidatura lui Muruianu nu poate fi susținută de CSM pentru că, din cauza acestuia, R. Moldova a fost condamnată de opt ori la CEDO, fiind obligată să plătească despăgubiri de peste 2,7 milioane de euro. De asemenea, SIS indică asupra nerespectării de către Ion Muruianu, în calitatea sa de președinte al CSJ, a principiului de repartizare aleatorie a dosarelor.

Muruianu respinge aceste învinuiri și cere SIS să își revadă avizul. SIS are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite CSM un nou raport cu privire la cel care în prezent îndeplinește interimatul funcției de președinte al CSJ.

„Muruianu trage de timp”

Deși recunoaște că Ion Muruianu avea tot dreptul să conteste avizul SIS, iar CSM era obligat să amâne concursul pentru alegerea noului președinte al CSJ, Alexandru Arseni, membru al Consiliului, susține că prin acțiunile sale Muruianu încearcă să tărăgăneze cât mai mult alegerea noului conducător al Curții.

„Dacă SIS va da din nou un aviz negativ, Muruianu îl va putea contesta în instanță și va trebui să mai așteptăm încă vreo trei luni până judecata va da verdictul. În tot acest timp el însă va asigura interimatul funcției”, explică Arseni.

Un candidat cu reputație impecabilă

Ministrul Justiției, Alexandru Tănase, susține însă că CSM putea desfăşura concursul de selectare a noului președinte al CSJ pentru că valoarea probantă a avizului SIS este relativă.

„Noi am preferat să amânăm luarea deciziei pentru a evita situația în care Muruianu să conteste decizia noastră”, răspunde Arseni.

Atât Tănase, cât și Arseni consideră că viitorul președinte al CSJ trebuie să fie o persoană cu reputație impecabilă, pentru ca reformele în justiție să se poată produce.

Pentru fotoliul de președinte al CSJ candidează patru judecători: preşedintele interimar al acestei instituţii, Ion Muruianu, preşedintele interimar al Colegiului Penal al CSJ, Raisa Botezatu, preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii, Nicolae Timofti, şi judecătorul Constantin Gurschi.

Candidatul selectat de CSM va trebui aprobat de Parlament.

Mariana Raţă

 Articole asemănătoare:

• Muruianu – achitat, Tănase – stupefiat
• Muruianu reload
• Magistraţii se zborşesc la SIS

GÂLCEAVĂ // Nicio ședință fără ceartă în Parlament. Chiar dacă deputații comuniști au lipsit de la ultima ședință a Legislativului, colegii lor din AIE au găsit motive de gâlceavă, multe dintre ele cu subtext electoral.

Primele scântei au sărit chiar de la începutul şedinţei în plen, când liberalii au propus să fie examinat un proiect de lege care ar permite înregistrarea tuturor maşinilor cu numere străine intrate în republică până la 4 aprilie 2011.

Ghimpu s-a săturat de politica PLDM

„E o mare ruşine când Parlamentul împinge cetăţenii să înregistreze maşinile în Transnistria. Mi-e ruşine că cetăţenii nu-şi găsesc dreptatea aici, dar o găsesc la Smirnov”, a declarat președintele PL, Mihai Ghimpu, deranjat de faptul că proiectul propus de ei este amânat de la o zi la alta.

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a declarat însă că proiectul nu poate fi votat atâta timp cât nu are avizul Guvernului.

„Nu sunt împotrivă să vină avizul de la Guvern, dar de ce nu vine? De ce Guvernul tărăgănează examinarea? Iată tocmai aici e politică şi sunt sătul de această politică a voastră”, a spus iritat Ghimpu.

Deși liderul PD, Marian Lupu, a declarat că susține ideea de a fi găsită o soluție în această problemă, proiectul liberalilor nu a fost discutat de Parlament.

S-au certat și din cauza troleibuzelor

Un alt motiv pentru „înțepături” între PLDM și PL l-a constituit proiectul de lege cu privire la scutirea de TVA la importul a 102 troleibuze pentru mun. Chișinău. Deputatul liberal Valeriu Munteanu a ținut să precizeze de la tribuna centrală a Parlamentului că premierul îşi asumă merite pe care nu le are în legătură cu procurarea acestor troleibuze.

„Ceea ce s-a spus la tribuna centrală a fost propagandă curată”, a replicat deputatul PLDM Mihai Godea, întrebându-se de ce în ultimii ani la primărie s-a făcut mai mult propagandă decât lucruri concrete.

Pentru a calma spiritele, președintele fracțiunii PD, Dumitru Diacov, a declarat că, „la rugămintea Valentinei Buliga (candidatul democraților la funcția de primar de Chișinău – n.r.), PD va vota proiectul de lege cu privire la importul troleibuzelor”.

Gluma lui Diacov a fost urmată de una a peledemiștilor. „Nu am să spun că la rugămintea lui Victor Bodiu, dar şi PLDM va vota proiectul”, a anunțat Godea. Mihai Ghimpu a preferat să rămână serios: „Noi propunem acest proiect din partea cetățenilor”.

Judecătorii CSJ, un nou motiv de supărare

Solicitarea fracțiunii PLDM de a amâna examinarea unor proiecte cu privire la numirea unui nou vicepreședinte și a unui nou judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a provocat noi nemulțumiri în alianță.

Deși Godea a explicat că amânarea este necesară pentru a purta inițial „o discuție extinsă pe justiție”, președintele Parlamentului, Marian Lupu, afirmă că motivele amânării nu îi sunt clare.

„Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat aceste proiecte în Parlament cu trei luni urmă. De atunci le tot amânăm, fără vreo justificare. Nimeni nu înaintează obiecții. E o situație stupidă și confuză. O încăpăţânare neînţeleasă. Noi vrem explicații și argumente din partea celor care cer amânarea”, a declarat Lupu, precizând că PD și PL nu au obiecții față de aceste două proiecte de lege.

În pofida ciondănelilor, deputații AIE s-au despărțit împăcați, urându-și unul altuia „Paște Fericit”, iar președintele Parlamentului, Marian Lupu, a ținut să-i felicite și cu ocazia zilei de 9 mai.

Au preferat gunoiul!

În loc să vină la ședința în plen a Parlamentului, deputații comuniști au preferat să meargă într-un parc din capitală unde au adunat gunoi împreună cu candidatul lor la funcția de primar de Chișinău, Igor Dodon. În acest mod, comunistul s-a lansat oficial în campania electorală.

Mariana RaţăArticole asemănătoare:

• Liderii AIE se învinuiesc reciproc de trădare
• Godea ca Dodon? // Observator
• Parlamentul restanţier pleacă în vacanţă

Deși recunoaște că nu este un creștin ideal, președintele Parlamentului, Marian Lupu, susține că nu este nici cel mai mare păcătos, ci un om normal, care „mai greșește”.

Totuși, când vine vorba de spovedanie, politicianul afirmă că „o lasă la o parte”. „Eu discut direct cu Dumnezeu. Nu am nevoie de intermediari”, le-a mărturisit Lupu jurnaliștilor.

Întrebat de presă dacă ține post și cum va sărbători Paștele, speakerul a recunoscut că nu prea postește, iar de Paști nu va avea vacanță.

„Voi sta cu familia doar duminică. Apoi, din nou la muncă. Trebuie să ne pregătim pentru vizita la București”, a explicat el.

M. R.Articole asemănătoare:

• Lupu, dependent de… urşi? // Cutia cu piuneze
• Cum se pregătesc vedetele de Paşti
• Lupu cel mare cu litere mici

EŞEC // Audierile din Parlament în legătură cu protestele din aprilie 2009 au eșuat

Majoritatea deputaților s-au arătat nemulțumiți de rapoartele prezentate de ministrul de Interne, procurorul general,  vicedirectorul SIS și viceministrul Justiției, dar și de răspunsurile oferite de aceștia la întrebări. Potrivit deputaților, informația care le-a fost oferită era cunoscută în mare parte. Cu toate acestea, câteva detalii noi au fost totuși prezentate.

Astfel, din informația prezentată de ministrul de Interne, Alexei Roibu, aflăm că ordinul de declanșare a violențelor în noaptea de 7 spre 8 aprilie a fost dat de ex-ministrul Gheorghe Papuc. De asemenea, menținează Roibu, sancționarea polițiștilor după 7 aprilie a fost formală, deoarece, la scurt timp după aceasta, mai mulți angajați ai MAI s-au ales cu avansări, cruci de merit și premii bănești.

Vicedirectorul SIS, Valentin Dediu, a informat Parlamentul că majoritatea formațiunilor cu opțiuni anticomuniste se aflau în atenția SIS în acea perioadă. Dediu afirmă că notele informative ale rapoartelor fostei conduceri SIS, pe marginea evenimentelor din 7 aprilie, erau bazate pe distorsionări și interpretări eronate.

Potrivit vicedirectorului SIS, nu a fost stabilit niciun indiciu care ar vorbi despre o lovitură de stat la 7 aprilie 2009.

Provocatorii Mătăsaru și Netanyahu

Cât privește provocatorii care au acționat pe 7 aprilie, SIS susține că cei mai mulți dintre aceștia erau deghizați în „simbolică unionistă”. Șase dintre ei au fost identificați. Printre aceștia sunt membri ai Mișcării Național Creștine, dar și ai unor organizații de arte marţiale, a informat Dediu.

Procurorul general Valeriu Zubco susține însă că au fost pornite cauze penale împotriva a 11 provocatori, printre care și Jonathan Netanyahu și Anatol Mătăsaru.

Cât privește combatanții care, potrivit raportului Comisiei Nagacevschi, se aflau în Parlament atunci când acolo au izbucnit mai multe incendii, Zubco susține că aceștia încercau să calmeze spiritele.

Tot Zubco a anunțat că Procuratura Generală (PG) i-a identificat pe cei care au arborat tricolorul pe Președinție. Este vorba despre Iacob Lefter și Adrian Garan. Băieții susțin că intenția de arborare a fost spontană și neimpusă de nimeni. Cei doi au fost amendați, dar cercetările continuă.

SIS a distrus documente secrete

Procurorul general a mai anunțat deputații că, în septembrie 2009, un grup de colaboratori SIS, la indicația conducerii instituției, au distrus 12 cutii de documente de la Președinție, primite de la șefa de atunci a Aparatului Prezidențial, Alina Rusu. De asemenea, au fost distruse acte secrete aflate în birourile consilierilor prezidențiali.

Totuși, PG nu deține informații despre distrugerea documentelor legate de evenimentele din 7 aprilie, ceea ce nu înseamnă că astfel de documente nu au fost distruse.

Cât privește acuzațiile legate de existența unui atac cibernetic, Zubco a declarat că s-a stabilit că atacul cibernetic asupra serverelor mai multor instituții de stat din RM a fost efectuat de pe teritoriul României.

Pe 7 aprilie am avut halucinații?

“Primul gând care îmi vine după audierea rapoartelor PG, SIS și MAI e că noi, societatea, am avut pe 7 aprilie halucinații, pentru că, practic, nu s-a întâmplat nimic”. Așa a comentat liderul fracțiunii parlamentare liberal-democrate, Mihai Godea, rapoartele audiate de Parlament. “Ni s-a spus ceea ce noi știam deja. Nu am aflat cine a dat indicații să fie distruse documentele și ce documente au fost distruse. Nu știm câți procurori au fost sancționați pentru acțiunile întreprinse după 7 aprilie. Se vorbește întruna despre polițiști și judecători demiși, dar nu și despre procurori”, a mai declarat Godea.

Aceeași părere a fost împărtășită și de reprezentanții celorlalte fracțiuni parlamentare. Deși au sperat să obțină mai multe informații în runda de întrebări-răspunsuri, ministrul de Interne, procurorul general și vicedirectorul SIS s-au eschivat să dea răspunsuri, motivând prin faptul că mulți dintre deputați sunt martori în dosarele legate de 7 aprilie.

Mariana RAȚĂ

 Articole asemănătoare:

• Familia Voronin, în vizorul Procuraturii
• Secretul lui Zubco şi bomba din parlament
• Voronin, Greceanâi și Gurbulea vor fi audiați de Comisia 7 aprilie

ALEGERI LOCALE // Cel puțin opt candidați se vor bate pentru fotoliul de primar de Chișinău

Chiar dacă nu este înregistrat oficial încă niciun candidat pentru funcția de primar de Chișinău, opt concurenți au venit deja la linia de start și așteaptă să înceapă cursa electorală.

Alte câteva partide vor decide până la sfârșitul acestei săptămâni pe cine să mizeze la alegerile din capitală.

Totuși analiștii politici consideră că marea bătălie se va da între trei candidați.

Bătălia miniștrilor

Chiar dacă depunerea actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar de Chișinău va începe oficial de lunea viitoare, opt partide și-au anunțat deja pretendenții. Astfel, Partidul Comuniștilor a decis să își încerce norocul cu fostul ministru al Economiei și Comerțului, Igor Dodon, Partidul Democrat va miza pe ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Valentina Buliga, Partidul Liberal Democrat a înaintat candidatura secretarului de Stat, Victor Bodiu. Partidul Popular Creștin Democrat l-a înaintat pe juristul Radu Bușilă, Partidul Social Democrat – pe karatistul Sergiu Coropceanu, Mișcarea Ravnopravie – pe consilierul Valeri Klimenko, iar Partidul Moldova Unită, Partidul Popular Republican și Mișcarea ”Forța Nouă” care au creat blocul ”Forța a treia” se gândesc să îl propună pe fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleșca, în calitate de candidat pentru șefia capitalei.

Chirtoacă, un candidat nedesemnat

Chiar dacă nu e un secret pentru nimeni că actualul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, va participa la alegerile din 5 iunie, oficial, Partidul Liberal nu l-a înaintat încă în calitate de candidat.

Pe lângă cei menționați mai sus, în cursa electorală pentru capitală se vor înscrie încă cel puțin doi concurenți. Este vorba despre Vitalia Pavlicenco, președinta Partidului Național Liberal, și poate Valeriu Pasat, președintele Partidului Popular Democrat, deși în cazul lui Pasat lucrurile încă nu sunt clare.

Mișcarea Antimafie nu va avea un candidat pentru capitală, dar se gândește să susțină pe unul dintre candidații existenți. Numele acestuia va fi făcut public mai târziu.

Cel mai probabil vom avea și mai mulți candidați independenți pentru funcția de primar de Chișinău. Unul dintre ei este Maia Laguta.

La urmă se vor bate trei

Chiar dacă și de această dată vom avea parte de o listă lungă de concurenți, analistul politic Vasile Croitoru consideră că bătălia cea mare se va da între candidații PL, PCRM și PLDM.

„Igor Dodon va acumula cele mai multe voturi în primul tur, dar nu cred să câștige alegerile din primul tur. Segmentul de stânga e la fel de fărâmițat ca și cel de dreapta. Cel mai probabil, Dodon va lua la alegerile din 5 iunie 45 % din voturi, dintre care 40 % îi vor fi acordate doar pentru că este candidatul PCRM”, susține analistul.

Pentru Dorin Chirtoacă, crede Croitoru, în primul tur de scrutin vor vota circa 30 % din orășeni, iar pentru Victor Bodiu – cel mult 20 %. ”Bodiu are puțin timp la dispoziție pentru a deveni notoriu și pentru a-și demonstra abilitățile. Totuși el este mai puțin cunoscut opiniei publice, în schimb are un partid puternic în spate”, afirmă analistul.

Aceeași sursă prognozează că în turul doi de scrutin se vor bate Dodon și Chirtoacă, iar ultimul are mai multe șanse de izbândă pentru că electoratul de dreapta se va mobiliza.

Mariana RAȚĂArticole asemănătoare:

• Competiţia pentru locale a început
• Toţi pentru unul şi fiecare pentru sine
• „Primarul capitalei va fi ales din turul doi”

Interviu cu ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase

Vineri, Guvernul a venit cu un anunţ surprinzător. Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a fost numit judecător la Curtea Constituţională. Ca urmare, duminică, la congresul PLDM, Tănase, unul dintre fondatorii partidului,  şi-a depus carnetul de membru al PLDM, căci noua funcţie este incompatibilă cu activitatea politică. În următoarele zile, Tănase va trebui să-şi dea demisia şi din funcţia de ministru. Aflaţi din interviul de mai jos ce l-a determinat pe Alexandru Tănase să renunţe atât de subit la activitatea politică.

„Nu există compromisuri minore”

-         Aţi declarat că a fost opţiunea dvs de a pleca la Curtea Constituţională. Ce îl poate determina pe un tânăr politician cu perspective să abandoneze activitatea politică în favoarea celei judecătoreşti?

Decizia mea este legată atât de activitatea politică, de ceea ce se întâmplă la ora actuală cu mesajele politice care sunt promovate inclusiv de PLDM, cât şi de anumite situaţii interne. Sper că plecarea mea din partid îi va face pe alţii să înţeleagă că nu este bine să spui „Da” atunci când în principiu trebuie să spui răspicat „Nu”. Nu există compromisuri minore, există compromisuri pe care poţi să le accepţi sau nu. În cazul de faţă, cred că am decis corect că e mai bine să mă retrag decât să accept un compromis cu care nu sunt de acord.

-         La ce se referă aceste compromisuri?

La tot ce se întâmplă. Noi în 2007 am început un proces de construcţie a unui nou sistem politic, a unui nou tip de partid şi de promovare a unei noi clase politice. Ceea ce văd eu acum este altceva decât ceea ce mi-am propus să fac atunci. Decizia de retragere este dictată inclusiv de acest aspect.

„Altă soluţie decât AIE nu poate exista”

-         Ţine cumva decizia dvs de a pleca din partid de discuţiile care se spune că se poartă între PLDM şi PCRM?

Oficial, asemenea negocieri nu se poartă. Dacă am fi discutat acest aspect în interiorul partidului, m-aş fi pronunţat categoric împotriva unor negocieri bilaterale PLDM-PCRM. Nici nu vreau să mă gândesc la faptul că acest lucru ar putea să se întâmple. Eu nu am înţeles niciodată anumite contacte şi relaţii care demonstrau multă încredere şi simpatie reciprocă. Sper că este vorba despre nişte chestii tactice şi că după alegerile locale să meargă alianţa înainte. Eu cred că altă soluţie decât AIE nu poate exista. Dacă aş fi fost în poziţia de a lua o decizie, niciodată nu aş fi acceptat o reconfigurare a structurii politice, chiar dacă este vorba despre o construcţie fără o coloratură clară politică, dar care ar presupune participarea comuniştilor la guvernare.

-         Aţi declarat că unul dintre motivele care v-au determinat să plecaţi de la PLDM este şi democraţia internă a partidului. Ce exact aveţi în vedere?

Nu vreau să dau detalii pentru că nu mai sunt membru de partid. Nu cred că ar fi corect acum să scot în evidenţă problemele care există la capitolul democraţie internă. Deoarece poate să îmi reproşeze multă lume, şi pe bună dreptate, de ce nu am scos în evidenţă aceste lucruri cât am fost în partid. Este o lecţie pe care trebuie să o învăţ pentru viitor nu doar eu, dar şi cei care vor mai dori să facă politică pentru viitor. Niciodată nu trebuie să spui DA atunci când de fapt trebuie să spui categoric NU.

„Nu vreau să discut despre dezamăgiri”

-         Există şi alte puncte de vedere pe care nu le împărtăşiţi cu PLDM?

Eu cred în democraţie şi am luptat pentru democraţie de la vârsta de 18 ani. Nu am încălecat retorica prodemocratică în 2007 pentru a accede la putere. Nu am de gând să îmi schimb acum opiniile în această problemă,  indiferent de faptul că sunt sau nu la putere. Toţi cei care guvernează trebuie să înţeleagă un singur lucru – un sistem democratic înseamnă respectul pentru alte puncte de vedere şi capacitatea de a accepta uneori şi critica, nu doar lauda.

-         Punctul dvs. de vedere e împărtăşit şi de alţi colegi din PLDM?

Nu pot vorbi despre alţi colegi. Fiecare are propriile  viziuni. Este o decizie personală pe marginea căreia nu m-am consultat cu alţi colegi din partid.

-         Plecaţi dezamăgit din PLDM?

Nu vreau să discut despre dezamăgiri, deoarece, cred eu, am avut posibilitatea în aceşti ani să fac ca lucrurile să meargă altfel, dar nu am făcut uz de această posibilitate. Prin urmare, îmi asum responsabilitatea.

-         Aţi declarat că ceea ce s-a făcut în ultimii doi ani în republică nu este ceea ce v-aţi propus dvs. anterior.

Exact. Eu consider că, în condiţiile Moldovei,  guvernarea în coaliţie este unica soluţie pentru a evita deraierea de la normele democratice. Avem o mentalitate care aşteaptă un „tătuc” şi instituţii democratice foarte slabe.  Guvernarea în coaliţie nu este un lucru simplu, dar numai ea poate asigura respectarea drepturilor tuturor şi orice încercare de a crea un sistem politic bipartid este în dauna democraţiei şi a dezvoltării republicii. Cei care au un alt punct de vedere pot să încerce să şi-l promoveze, dar eu îmi menţin această idee.

„Reformele trebuie făcute rapid”

-         Ziceaţi că modul în care au fost gestionate dosarele legate de evenimentele din 7 aprilie a reprezentat şi el un motiv pentru a pleca din politică. Din partea cui nu aţi simţit voinţă politică pentru elucidarea evenimentelor?

Nu cred că este posibil să reformezi un sistem păstrând oameni care au comis anterior abuzuri. Noi nu avem nicio explicaţie a faptului de ce oamenii care au torturat tinerii încă mai sunt în funcţie.

-        Apropo de reformele de la Ministerul Justiţiei. Cu cine de fapt a fost nevoit să lupte ministerul, cu clasa judecătorească, cu alianţa sau cu alte forţe?

Am avut o guvernare de trei luni de zile după ultimele alegeri şi de 10 luni anterior. În acest răstimp, am reuşit să reformăm fundamental două sisteme: cel al avocaturii şi cel executor. Este unicul domeniu în care s-au făcut reforme structurale. În ceea ce priveşte strategia, eu rămân a fi adeptul reformelor rapide. Orice încercare de a promova reforme care să dureze ani de zile nu vor da vreun rezultat. La acest capitol însă exista mai multe opinii. Există adepţi ai strategiilor de lungă durata. Eu nu cred în asemenea strategii. Toţi cei care au făcut reforme în justiţie, economie au trecut printr-o terapie de şoc. În condiţiile Moldovei, reformele de lungă durată în final se termină cu schimbarea denumirii instituţiei şi cu menţinerea vechilor practici administrative.

Proiectul Guvernului de lichidare a judecătoriilor economice aşteaptă în Parlament de trei luni de zile şi nimeni nu are nici gând să îl examineze. Tare mi-e frică că acest proiect va fi scos în momentul când va trebui să se acutizeze relaţiile în interiorul coaliţiei majoritare.

Eu nu am văzut şi nu văd cu ochi buni ceea ce se întâmplă în relaţiile dintre partidele din coaliţie. Cred că trebuie mai multă toleranţă, înţelegere şi capacitate de a accepta că cel mai mare are nu doar drepturi, dar şi responsabilităţi.

„Orice încercare de a diviza voturile pe dreapta reprezintă un risc enorm de a scăpa capitala în mâinile comuniştilor”

-         Aţi renunţat pentru totdeauna la activitatea politică?

Eu am un mandat de şase ani la Curtea Constituţională. Vreau să revin la proiectele mele anterioare. Vreau să iau ore la catedră. Voi încerca prin ceea ce fac să dau un impuls în dezvoltarea constituţionalismului la noi. Cât priveşte perspectivele politice, nu am niciun fel de gânduri, idei, planuri. Ce va fi peste şase ani de zile Dumnezeu ştie.

-         Duminică, PLDM şi-a desemnat candidatul pentru primăria capitalei. Totuşi a fost discutată vreodată în partid, fie şi neoficial, candidatura dvs. pentru acest post?

Noi nu am discutat niciodată acest subiect în organele decizionale ale partidului. Au fost mai mult supoziţiile presei. Presupun că aceste zvonuri au fost alimentate deliberat pentru a crea animozităţi dintre mine şi PL. Pentru a spulbera orice speculaţii, eu am declarat acum o lună că nu intenţionez să candidez. Cât priveşte alegerile locale, cred că la ora actuală avem o conjunctură nouă pe care n-o putem ignora. Comuniştii au înaintat pentru prima dată un candidat foarte puternic, ceea ce înseamnă că se va da o bătălie foarte strânsă. Forţele democratice nu se vor bate pentru 100% din alegători, dar pentru 50% din electorat, deoarece cealaltă jumătate votează tradiţional cu PCRM. Să nu uităm că PCRM a acumulat în Chişinău la ultimele alegeri aproape jumătate din sufragii. Orice încercare de a diviza voturile pe segmentul de dreapta reprezintă în sine un risc enorm pentru a scăpa capitala în mâinile comuniştilor. Or, eventuala pierdere a Chişinăului ar însemna un început de revenire la putere a PCRM la nivel naţional.

-         Vă mulţumim!

Interviu realizat de Mariana Raţă

Articole asemănătoare:

• AIE învingătoare în majoritatea consiliilor raionale
• Godea ia locul lui Roșca? // Observator
• Site-ul reformapl.md, încă un motiv de discordie între liberali

SHOPPING // Din ce în ce mai mulți moldoveni sunt tentați să-şi facă cumpărăturile pe internet

Gata cu cozile de la magazine! Astăzi poți cumpăra pe internet totul, de la produse alimentare, până la haine, mobilă, tehnică, mașini, bilete la avion sau la concerte. Principalul avantaj al magazinelor online constă în faptul că te ajută să economisești timp și bani. Produsele comandate pe internet îți sunt aduse acasă de cele mai multe ori pe gratis. În prezent, în republică sunt peste 60 de magazine online.

Natalia Șeremet este o clientă fidelă a magazinelor online. De mai bine de cinci ani tânăra își completează garderoba doar cu îmbrăcăminte cumpărată pe internet de la magazine din străinătate.

”Am renunțat să mai cumpăr haine din centrele comerciale de la noi pentru că sunt scumpe și necalitative. În plus, nu-mi place să văd și altă lume îmbrăcată la fel ca mine. De aceea am decis să apelez la magazine online, în special din Franța și Marea Britanie. Cele mai multe lucruri mi le cumpăr în perioada reducerilor și mă costă mult mai ieftin decât dacă le-aș cumpăra din Chișinău”, ne explică Natalia.

Totuși, recunoaște ea, această metodă de shopping nu este lipsită de risc. ”Mi s-a întâmplat să cumpăr o dată pe internet un costum de baie pe care a trebuit să-l returnez de două ori pentru că îmi era ba prea mare, ba prea mic”, spune Natalia.

Avantajos, dar riscant

În privinţa banilor tânăra nu își face griji. Pentru că magazinele din care cumpără sunt foarte serioase, nu i s-a întâmplat niciodată să fie trasă pe sfoară. Urmându-i exemplul, mai multe prietene de-ale Nataliei au renunțat la shoppingul tradițional și au decis să se îmbrace pe internet.

Hainele nu sunt însă singurul produs pe care îl poți găsi în magazinele virtuale. Tot mai mulți moldoveni sunt tentați să cumpere tehnică online. Cel mai popular magazin în acest sens este Ebay. Clienții acestuia spun că pot găsi acolo telefoane, aparate de fotografiat, laptopuri, camere video etc. la prețuri de  două-trei ori mai mici decât la Chișinău.

”Totuși cumpărăturile on-line sunt riscante”, spune Denis, care și-a cumpărat prin Ebay un telefon și un aparat de fotografiat. Tânărul susține că dacă marfa are defecte este complicat să o returnezi. ”Dacă ești client fidel al Ebay-ului, îți reușește, dacă nu, îți aprinzi paie în cap”, explică el.

Livrarea unui produs cumpărat de la magazine online din străinătate durează de la două până la patru săptămâni.

Mai ieftin cu 30 %

Dacă alegi să cumperi de la magazinele online din republică, livrarea este mult mai rapidă. De obicei, dacă locuiești în Chișinău, în câteva ore ai cumpărătura acasă. Dar trebuie să știi că marfa te va costa mai scump decât cea din străinătate și totuși mai ieftin decât dacă ai cumpăra-o de la magazinele obișnuite din republică.

”Produsele noastre sunt cu până la 30 la sută mai ieftine decât în magazinele obişnuite pentru că noi nu cheltuim bani pentru închirierea spațiului în vreun centru comercial”, explică un vânzător de la un magazin online de electrocasnice din Chișinău.

Dacă ați făcut o comandă mai mare de 250 de lei, magazinele online o vor livra gratuit în raza capitalei.

Produsele cumpărate le puteți achita fie în numerar, la primirea comenzii, fie prin transfer bancar, fie online, prin sistemul WebMoney.

Pâine și salam de pe internet

Cele peste 60 de magazine online din republică oferă o gamă largă de produse. Stând în fața calculatorului puteți cumpăra mobilă pentru casă sau oficiu, electrocasnice, telefoane, computere, piese pentru mașini, bijuterii, îmbrăcăminte, produse cosmetic și chiar medicamente. De asemenea, puteți cumpăra bilete la concert, la film, la avion sau puteți achita prețul pentru o vacanță în străinătate.

Dacă vreți să-i faceți o surpriză persoanei dragi, magazinele online vă pot ajuta și în acest sens. Puteți comanda un buchet de flori sau un cadou care îi va fi livrat în cel mai scurt timp celui căruia îi este destinat. Ce-I drept, surpriza vă va costa cel puțin 150 de lei.

Tot pe internet puteți cumpăra și produse alimentare, dar mai scump decât de la magazin. Spre exemplu, o pâine costă 3,5 lei, un kg de salam de Moscova – 97 de lei, brânza ”Grăuncior” – 23 de lei, un kg de castraveți – 41 de lei, un kg de ciuperci – 39 de lei, iar un kg de aripioare de pui – 43 de lei.

Pentru livrarea gratuită a produselor alimentare, cumpărătura trebuie să coste cel puțin 250 de lei.

Afacere de milioane

Chiar dacă e comod, afacerea cu vânzarea online a produselor alimentare încă nu a prins la noi. Deocamdată, cele mai solicitate mărfuri sunt telefoanele mobile, îmbrăcămintea, computerele şi aparatele electrocasnice. Anul trecut, magazinele online din Republica Moldova au încasat mai mult de 30 de milioane de lei din vânzarea mărfurilor.

Mariana RAȚĂArticole asemănătoare:

• Peste 15.000 de persoane s-au bucurat de reduceri şi distracţii la Shopping MallDova
• Mai puţin fast
• Pâinea s-a scumpit demult

MONOPOLURI // Deşi Guvernul a dispus liberalizarea pieţei de import a cărnii, Agenţia Sanitar-Veterinară nu recunoaşte acest lucru

Chiar dacă, oficial, monopolul de pe piaţa de import a cărnii a fost eliminat, agenţii economici continuă să întâmpine greutăţi la obţinerea autorizaţiei de import a unor produse din carne. Agenţia Sanitar-Veterinară îşi motivează refuzul de a elibera autorizaţii printr-o hotărâre de Guvern anulată cu un an şi jumătate în urmă. Cei care încearcă să demonstreze că refuzul e nejustificat sunt invitaţi să se adreseze în judecată.

Gheorghe Farmaciuc este managerul unei fabrici din România de producere a mezelurilor. Anul trecut, după eliminarea restricţiilor de import a produselor din carne, bărbatul s-a gândit să importe în R. Moldova cârnăciori şi crenvurşti produşi de compania pe care o reprezintă.

„Am pregătit documentele necesare şi m-am adresat Agenţiei Sanitar-Veterinare din R. Moldova cu solicitarea de a ni se elibera autorizaţie de import a acestor produse. Mare ne-a fost mirarea când am fost anunţaţi că solicitarea noastră nu poate fi satisfăcută pentru că importul de cârnăciori şi crenvurşti este interzis printr-o hotărâre de Guvern adoptată în 2007”, spune Farmaciuc.

Abrogare nerecunoscută

Hotărârea la care face referire conducerea agenţiei într-adevăr prevede interzicerea importului de produse din carne congelată sau refrigerată (în ultima categorie se includ parizerul, cârnăciorii, crenvurştii şi safaladele – n.r.). Problema e că această prevedere a fost anulată printr-o altă hotărâre de Guvern adoptată în decembrie 2009. De altfel, prin hotărârea de la sfârşitul anului 2009 a fost eliminat tot monopolul de pe piaţa de import al cărnii şi al produselor din carne.

„Am încercat să-i explicăm acest lucru şi directorului Agenţiei Sanitar-Veterinare, Vasile Bahău. Domnia sa însă insistă că hotărârea din 2009 nu a apărut în Monitorul Oficial, ceea ce nu este adevărat. Ultima dată când am discutat cu el, domnul Bahău ne-a recomandat să ne adresăm în judecată dacă nu suntem de acord cu decizia agenţiei”, afirmă Farmaciuc.

Restricţii, dar nu pentru toţi

Bărbatul presupune că, ignorând prevederile legale, Bahău încearcă să ofere protecţie altor producători sau importatori de mezeluri. „Argumentul invocat de Agenţia Sanitar-Veterinară este cu atât mai straniu cu cât în R. Moldova există importatori de produse refrigerate din România. Dacă legea interzice importul de cârnăciori, parizer, crenvurşti şi safalade, cum au obţinut aceste companii autorizaţie?”, se întreabă managerul companiei cu bucluc.

Farmaciuc afirmă că fabrica pe care o reprezintă importă mezeluri în mai multe ţări, dar probleme de acest ordin au întâmpinat doar în R. Moldova. „Ne gândeam să deschidem o fabrică de mezeluri aici, dar acum ne pregătim să mergem în instanţă”, spune el dezamăgit.

„Contactaţi un jurist”

Directorul Agenţiei Sanitar-Veterinare nu a fost de găsit pentru a comenta situaţia. Cu toate acestea, contactat de JURNAL, şeful Direcţiei Analiza Riscului şi Comerţul Internaţional, din cadrul agenţiei, Andrei Ganea, ne-a comunicat că nimeni nu a abrogat hotărârea de Guvern prin care se interzice importul de produse refrigerate. „Eu nu sunt jurist să comentez hotărârile de Guvern, dar ştiu că importul acestor produse este interzis. Pentru mai multe informaţii contactaţi un jurist”, ne-a comunicat enervat Ganea.

Juriştii contactaţi de JURNAL confirmă că actul la care face referire Agenţia Sanitar-Veterinară a fost anulat.

Mariana RAŢĂ

Caseta 1

Vlad Filat:

„Monopolul de pe piaţa cărnii a fost desfiinţat. Acum nu e o problemă să obţii dreptul de a importa carne. Sunt mulţumit de faptul că am reuşit să asigurăm condiţii adecvate pentru activitatea în acest domeniu”

Jurnal de Chişinău, 11 martie 2011

Caseta 2

Lupta cu „mafia cărnii” s-a sfârşit cu şase amenzi

Cele şase dosare intentate pe numele a şase companii bănuite de monopolizarea pieţei de import a cărnii s-au încheiat cu şase amenzi a câte 100 de mii de lei fiecare. De asemenea, instanţa de judecată a dispus lichidarea acestor firme. Fondatorii lor, precum şi cei care au încurajat instituirea monopolului nu pot fi traşi la răspundere, susţine Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.Articole asemănătoare:

• În curând, vom bea şi lapte de bivoliţe din India
• Moldovenii, consumatori de deşeuri
• Poftă bună! Dar riscaţi să vă intoxicaţi

Procuratura Generală (PG) continuă examinarea dosarului deschis pe data de 18 septembrie 2010 pe numele fostului preşedinte al republicii, Vladimir Voronin. Deşi prima încercare de a-i retrage imunitatea politicianului a eşuat, PG nu renunţă şi acumulează noi probe pentru a merge în Parlament cu aceeaşi solicitare.

Procuratura strânge probe împotriva lui Voronin

Viceprocurorul general, Andrei Pântea, îşi exprimă speranţa că vor reuşi să acumuleze cât mai multe probe pentru a putea cere din nou Parlamentului retragerea imunităţii lui Voronin. „Deputaţii trebuie să înţeleagă că lipsirea de imunitate nu înseamnă automat condamnare. Avem nevoie ca deputatului să îi fie retrasă imunitatea pentru a-l putea cerceta penal. Asta nu înseamnă că Voronin va fi condamnat. Dacă este nevinovat, nu are de ce să se teamă”, a explicat Pântea.

La rândul său, juristul Teo Cârnaţ nu crede că PG va cere în viitorul apropiat retragerea imunităţii liderului PCRM şi asta pentru că ne aflăm în preajma alegerilor locale şi se vor teme să nu îl victimizeze pe Voronin.

Amintim că în septembrie 2010, procurorul general Valeriu Zubco a înaintat o solicitare Parlamentului de retragere a imunităţii lui Vladimir Voronin. Fostul şef al statului este bănuit de neglijenţă în serviciu în timpul protestelor din aprilie 2009, care s-a soldat cu decesul unei persoane.

Cererea PG a fost respinsă atunci de comisia juridică pentru numiri şi imunităţi din lipsă de probe.

Voronin insistă: „AIE este autorul pogromului din 7 aprilie”

În timp ce procurorii adună probe împotriva lui Voronin, fostul şef al statului insistă că la 7 aprilie a avut loc o lovitură de stat, pusă la cale de liderii AIE.

„Actualii lideri ai AIE sunt adevăraţii organizatori ai pogromului din 7 aprilie. Rămâne să vedem dacă au făcut-o cu bună ştiinţă”, a declarat Vladimir Voronin, în cadrul unui briefing de presă susţinut pe 6 aprilie.

În opinia liderului PCRM, tot ceea ce face Alianţa pentru Integrare Europeană este o adevărată lovitură de stat. „Au loc atacuri permanente asupra Constituţiei şi Codului Electoral. Sunt lichidate garanţiile sociale, conducerea ţării a fost transmisă în mâinile bandiţilor şi criminalilor”, susţine politicianul.

Voronin este sigur că, în curând, adevărul despre 7 aprilie va ieşi la iveală. El crede că organele de drept ştiu numele vandalilor, dar le ascund.

„După 7 aprilie, noua guvernare a început urmărirea celor care atunci se aflau la putere. Au încercat să îmi retragă imunitatea, deşi nu s-au clarificat încă pentru ce. Astăzi guvernarea îşi bate joc sadic de poliţişti, concediindu-i pe cei care atunci au apărat supremaţia legii”, mai spune Voronin.

M. R.Articole asemănătoare:

• Voronin e cercetat penal!
• Lipsirea de imunitate a lui Voronin se amână
• 7 aprilie. Misiune neîndeplinită

În timp ce întreaga republică comemora ieri victimele evenimentelor din 7 aprilie 2009, deputaţii moldoveni au făcut circ în Parlament, numindu-se reciproc „idioţi”.

Scandalul a pornit de la o solicitare a preşedintelui Comisiei parlamentare pentru educaţie, Chiril Lucinschi, adresată deputatului comunist Alexandr Petcov, de a-şi cere scuze în public de la viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, pe care a numit-o cu o zi înainte „idioată”.

În replică, Petcov a ieşit la tribuna centrală şi i-a numit „idioţi” pe toţi angajaţii Ministerului Educaţiei, pentru faptul că închid şcoli.

Declaraţia lui Petcov l-a scos din sărite pe liderul PL, Mihai Ghimpu, care a cerut preşedintelui Parlamentului să pună la vot propunerea de a-l da afară pe deputatul comunist pentru „cuvintele spurcate” pe care le-a rostit.

În timp ce deputaţii AIE votau, comuniştii au blocat tribuna centrală a Parlamentului.

„Eu nu am insultat pe nimeni. M-am exprimat în stilul lui Dostoievski”, s-a apărat Petcov.

Deşi propunerea lui Ghimpu nu a întrunit numărul necesar de voturi (deputaţii PD şi PCRM nu au votat – n.r.), comuniştii au decis să părăsească şedinţa Parlamentului în semn de protest faţă de comportamentul „antiuman” şi „antiparlamentar” aplicat lui Alexandr Petcov.

M. R.

 Articole asemănătoare:

• Deputații AIE s-au certat și în Săptămâna Mare
• Încă un an pierdut!
• Deputatul poet şi admiraţia lui Stepaniuc

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană ar obţine împreună 67 de mandate şi ar putea alege preşedintele fără concursul PCRM.

Cel puţin aşa arată rezultatele ultimului sondaj realizat de IMAS la comanda IDIS Viitorul.

PLDM a depăşit PCRM-ul
Astfel, din cei 1500 de participanţi la sondaj, 28,6 % ar vota în favoarea PLDM, 26,7 % – pentru PCRM, PD ar acumula 12,5 % din voturile celor chestionaţi, iar PL împreună cu MAE – 6,2 % din voturi, sau cu 3,76 % mai puţin decât a luat PL singur la alegerile din 28 noiembrie 2010.
Exprimate în mandate, voturile PLDM ar reprezenta 36 de deputaţi, cele ale PCRM – 34 de locuri în Parlament. PD ar acumula 19 mandate, iar PL împreună cu MAE – 12 mandate.
Sondajul IMAS Chișinău a fost realizat în perioada 6-27 martie 2011, în 112 localități din R. Moldova și are o marjă de eroare de +/- 3%.
Amintim că, conform sondajului CBS-AXA făcut public la 1 martie curent, PLDM ar acumula 24 % din voturi, PCRM – 29 %, PD – 12 % şi PL – 6 %.

Acelaşi sondaj IMAS arată că la capitolul încredere în partide, pe primul loc se situează tot PLDM – cu 60 %, urmat de PD – cu 46 % din încredere. PCRM se bucură de încrederea a 40 % din respondenţi, iar PL – de cea a 28 % din participanţii la sondaj.

Vlad Filat, preşedinte

Circa 21 % dintre participanţii la sondajul IMAS şi-l doresc pe liderul PLDM, Vlad Filat, în funcţia de preşedinte al republicii. Liderul PD, Marian Lupu, este văzut în calitate de viitor şef al statului de 19 % dintre cetăţeni. 7 % cred că preşedinte al republicii ar trebui să fie Vladimir Voronin, iar 4 % îl văd preşedinte pe Mihai Ghimpu. Circa 5 la sută dintre participanții la sondaj au declarat că altcineva ar trebui ales președinte al țării, iar 45% nu au știut ce răspuns să ofere.

De asemenea, arată sondajul, liderul PLDM, Vlad Filat, se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei – 60 %, Marian Lupu – de 53 %. În Vladimir Voronin au încredere 41 % dintre participanţii la sondajul IMAS, iar în Dorin Chirtoacă – 42 %.

M.R.

 Articole asemănătoare:

• Sondaj: AIE fără AMN – 59 de mandate de deputat; PCRM – 42
• Sondaj IMAS: în cazul anticipatelor, distribuţia mandatelor va fi aceeaşi
• Era lui Voronin a apus

ELECTORALĂ // Principalele partide, cu excepţia PLDM, şi-au desemnat deja candidaţii pentru primăria capitalei

Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat şi-au desemnat la sfârşitul săptămânii trecute candidaţii pentru funcţia de primar de Chişinău. Astfel, la alegerile din 5 iunie, Dorin Chirtoacă va lupta pentru fotoliul de primar împotriva lui Igor Dodon şi a Valentinei Buliga. Partidul Liberal Democrat încă nu a decis pe cine să înainteze pentru acest post. Totuşi cel mai mult se vehiculează numele actualului secretar de stat, Victor Bodiu.

Analiştii politici cred că competiţia electorală va fi strânsă, iar în turul doi se vor bate actualul primar Dorin Chirtoacă şi candidatul PCRM Igor Dodon.

Stabilirea de către Parlament a zilei alegerilor a dat undă verde partidelor pentru a-şi desemna candidaţii pentru fotoliul de primar al capitalei. Primii, după PL, care şi-au înaintat candidatul au fost comuniştii. Dacă ar fi să îl credem pe Voronin, candidatura lui Dodon a fost acceptată cu aplauze de membrii Comitetului Central al PCRM. Flatat de onoarea oferită de partid, Dodon promite o „luptă puternică” şi un primar care să vină cu „soluţii”, după patru ani de „surprize-surprize”.

PLDM păstrează misterul

Duminică, şi democraţii s-au întrunit de urgenţă şi şi-au desemnat candidatul pentru Chişinău. Consiliul Naţional al PD a decis să mizeze pe o doamnă, actualul ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga.

Candidatul PL pentru Chişinău este cunoscut de demult. Partidul nici nu s-a gândit să îl înlocuiască pe Dorin Chirtoacă. Singurii care mai păstrează misterul sunt liberal-democraţii. Ei au promis să facă public numele candidatului după şedinţa din 10 aprilie a partidului. Între timp, în presă se vehiculează numele actualului secretar de stat Victor Bodiu ca fiind cel mai probabil candidat al partidului.

PPCD a decis să meargă în alegerile din Chişinău cu candidatura lui Radu Buşilă, vicepreşedinte al formaţiunii.

Avantaje şi dezavantaje

Totuşi analiştii politici îi dau puţine şanse candidatului PPCD pentru alegerile din acest an. În opinia lor, adevărata luptă, în primul tur de scrutin, se va da între Chirtoacă, Dodon, Buliga şi candidatul PLDM.

„Lui Chirtoacă îi va fi acum mai greu să convingă alegătorii, pentru că va trebui să demonstreze că a reuşit să facă faţă aşteptărilor chişinăuenilor. Avantajul lui este că dintre toţi candidaţii el este singurul cu experienţă de administrare a capitalei. Dezavantajul – nu a reuşit să facă tot ce şi-a propus”, afirmă analistul Arcadie Barbăroşie.

Igor Dodon, crede analistul, este un alt candidat puternic, avantajul căruia este că a fost înaintat de PCRM. În schimb, este dezavantajat de faptul că nu ştie cum se conduce o primărie.

Şi Valentina Buliga are acelaşi dezavantaj, în schimb atuul pe care va trebui să îl fructifice este că e doamnă şi luptătoare.

Dodon şi Chirtoacă – în turul doi?

Analistul Mihai Cernenco este de părerea că, refuzând să meargă cu un candidat unic la alegerile pentru capitală, AIE demonstrează că vrea cu orice chip să îi aducă pe comunişti la guvernare în Chişinău.

„Fiecare vine cu tunul său. În aceste condiţii, e complicat să ghiceşti cine va trece în turul doi. Campania electorală din capitală va fi intens politizată, iar candidaţii vor fi votaţi în funcţie de partidele din care fac parte”, afirmă Cernenco, care  înclină totuşi să creadă că în turul doi s-ar putea întâlni Igor Dodon şi Dorin Chirtoacă.

Mariana RAŢĂ

 Articole asemănătoare:

• Candidații pentru Chișinău sunt gata de luptă
• „Primarul capitalei va fi ales din turul doi”
• Toţi pentru unul şi fiecare pentru sine

IMPERTINENŢĂ // „Nacealnicul” care i-a tăiat calea lui Filat este un milionar!

Au bani şi de aceea şi privilegii mari. Este vorba despre milionarii din Chişinău pe care poliţia rutieră se face că nu-i vede atunci când blochează străzile sau trec pe roşu. Deşi, oficial, aceştia nu beneficiază de niciun fel de înlesniri din partea poliţiei, neoficial, agenţii de circulaţie tolerează cortegiile lor cu „sirene” instalate ilegal şi le permit să ignore regulile de circulaţie şi chiar să-i taie calea primului-ministru. Vlad Filat a simţit-o pe propria piele acum câteva săptămâni când un convoi al unui tânăr bogătaş era cât pe ce să-l spulbere de pe şosea cu tot cu pază. Milionarul a fost găsit de poliţie şi amendat. Alţii însă au rămas. Printre ei şi proaspătul politician Vlad Plahotniuc surprins de jurnalişti mergând cu maşina pe contrasens.

Filat şi-a găsit „nacealnicul”!

Acum două săptămâni, în cadrul şedinţei Guvernului, premierul Vlad Filat s-a plâns ministrului de Interne, Alexei Roibu, că o coloană formată din trei automobile era cât pe ce să intre în cortegiul său în preajma Ambasadei României din strada Bucureşti. Supărat de nesimţirea celui care a îndrăznit să-i taie calea, Filat a cerut să fie găsit „nacealnicul” şi sancţionat.

Zis şi făcut. La începutul acestei săptămâni, oficialul a anunţat presa că şefuleţul cu tupeu a fost identificat. Filat a refuzat în ruptul capului să-i dezvăluie identitatea, dar a dat asigurări că „acesta nu mai este nacealnic. Cel puţin nu mai are talonaş şi sirene”.

Oficial, fără privilegii

JURNAL a reuşit totuşi să afle cine este cel care l-a supărat pe premier. Surse din cadrul Ministerului de Interne ne-au comunicat că este vorba despre tânărul milionar Ilan Şor (23 de ani), proprietarul unei reţele de magazine duty-free din R. Moldova şi patronul echipei de fotbal „Milsami Orhei”.

Contactat de JURNAL, omul de afaceri ne-a solicitat să revenim mai târziu, după care nu a mai răspuns la telefon.

Serviciul de presă al Ministerului de Interne ne-a declarat că şoferul implicat în acel incident a fost amendat. Aceeaşi sursă ne-a asigurat că persoana care i-a tăiat calea lui Filat nu beneficia de înlesniri speciale în trafic şi, în general, milionarii nu sunt privilegiaţi de agenţii de circulaţie.

Poliţia le dă onoruri

Realitatea însă bate legea. Recent, am fost martora unui caz care confirmă acest lucru. Maşina de pază a unui cunoscut milionar din Chişinău a blocat o stradă din centrul capitalei pentru a-i permite bossului să treacă nestingherit. Nu departe de acel loc se afla un agent de circulaţie rutieră care a văzut totul, dar, în loc să oprească convoiul şi să-i sancţioneze pe conducători auto, a ridicat mâna în semn de salut când maşina parvenitului a trecut în viteză pe lângă el.

Cu vreo două luni în urmă, jurnaliştii de la un post de televiziune au surprins convoiul omului de afaceri Vlad Plahotniuc deplasându-se pe roşu, pe contrasens. Proaspătul prim-vicepreşedinte al Parlamentului se grăbea la şedinţa Legislativului. Solicitaţi de presă, responsabilii de la Direcţia Poliţie Rutieră au anunţat atunci că şoferul lui Plahotniuc riscă o amendă de până la 800 de lei. Nu ştim dacă a mai plătit-o.

Escortele – interzise prin lege

Potrivit şefului Detaşamentului de patrulare rutieră, Ion Arseni, în R. Moldova au dreptul la escortă doar trei persoane: preşedintele, spicherul şi premierul. „Restul escortelor sunt considerate a fi deplasări în grup şi sunt interzise prin lege”, ne-a declarat Arseni. Cu toate acestea, mai mulţi oameni de afaceri de la Chişinău îşi permit să circule prin oraş în convoi, însoţiţi de două-trei maşini burduşite cu bodyguarzi şi nimeni nu îi împiedică. Tot Arseni ne-a comunicat că au dreptul să utilizeze girofar doar poliţiştii, pompierii şi ambulanţele, totuşi el recunoaşte că îşi mai permit şi alţii să-şi instaleze „sirene”. Întrebat de ce nu intervine poliţia, Arseni strânge din umeri, adăugând că dacă avem probe le putem prezenta pentru o anchetă internă.

Aceeaşi sursă ne-a atenţionat că, cu excepţia ambulanţelor, pompierilor şi poliţiei, nimeni nu are dreptul să treacă pe roşu, nici chiar maşina prezidenţială.

Talonaşul misterios

Cât priveşte „talonaşele” speciale care le permit milionarilor să se simtă „nacealnici”, Arseni ne-a comunicat că acestea sunt eliberate personal de ministrul de Interne, iar numărul lor este foarte mic.

Responsabili de la serviciul de presă al Ministerului de Interne susţin însă că taloanele speciale se eliberează doar ofiţerilor operativi, pentru perioada operaţiunii în care sunt implicaţi, şi doar cu permisiunea ministrului de Interne. Talonul special permite deplasarea liberă a deţinătorului pe teritoriul R. Moldova, cu dreptul de a nu se legitima. „Milionarii nu beneficiază de astfel de talonaşe”, ne asigură aceeaşi sursă. În aceste condiţii, rămâne neclar la ce s-a referit premierul Filat atunci când a spus că „nacealnicul” care i-a tăiat calea a rămas fără talonaş?

P.S. Nu ştim care este situaţia de acum la MAI, dar în perioada în care ministru de Interne era Gheorghe Papuc, acesta a eliberat mai multe taloane speciale rudelor şi prietenilor săi.

Mariana RAŢĂ

 Articole asemănătoare:

• Plahotniuc sfidează regulile de circulaţie
• Banca lui Plahotniuc, preferata poliției rutiere
• Noua nomenclatură nu renunţă

Vom avea alegeri locale pe 5 iunie. La propunerea fracţiunii Partidului Liberal, deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană au decis ieri ca alegerile locale să fie organizate pe 5 iunie. Fracţiunea comunistă a propus ca localele să aibă loc pe 19 iunie.

Iniţiativa de a include pe ordinea de zi a şedinţei un proiect de hotărâre care prevede stabilirea date alegerilor locale a venit ad-hoc, în timp ce deputaţii discutau legea bugetului de stat pentru anul curent. Liberalii au anunţat că nu votează documentul în lectură finală până când nu se stabileşte data alegerilor locale. Zis şi făcut. Timp de două ore deputaţii au reuşit să se adune în comisii şi să avizeze pozitiv proiectul liberalilor.

Deşi au susţinut ideea stabilirii datei alegerilor, comuniştii au propus ca acestea să fie organizate pe 19 iunie pentru ca între timp Comisia Electorală Centrală  (CEC) să reuşească să implementeze registrul electronic al alegătorului şi să opereze modificări la Codul Electoral, aşa cum şi-a propus.

„PCRM este gata mereu de alegeri, dar trebuie să ţinem cont şi de alte lucruri”, a precizat comunistul Sergiu Sârbu.

La rândul său, preşedintele PL, Mihai Ghimpu a explicat că data de 5 iunie este mai potrivită pentru că e începutul verii şi cetăţenii încă nu sunt plecaţi în vacanţă.

Preşedintele CEC, Iurie Ciocan, a dat asigurări că instituţia care o conduce are suficient timp la dispoziţie pentru a se pregăti de locale.  Potrivit lui Ciocan, la alegerile din 5 iunie vor candida aropximativ 100 de mii de cetăţeni. Unii pentru funcţiile de primari, alţii pentr cele de consilieri raionali, municipali sau locali.

M.R.

 Articole asemănătoare:

• Plahotniuc nu a votat pentru Valentina Buliga în primul tur?
• Data stabilirii datei alegerilor // Scrisorile lui Buraga
• Şapte din 15 localităţi şi-au ales primarii la alegerile locale noi

Cel mult 24 de mii de lei. Atât vor primi şefii întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat care au beneficiat până acum de salarii de 46 de mii de lei şi mai mult.

Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre prezentat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale care stabileşte noi condiții de salarizare a directorilor de agenţii şi întreprinderi de stat monopoliste. Astfel, dacă până acum legea prevedea ca un astfel de director să poată beneficia de un salariu în mărime de la patru salarii tarifare până la 16 salarii tarifare pe întreprindere, acum salariul şefului nu va putea depăşi patru salarii medii ale angajaţilor săi. Ba mai mult, ministerul propune limitarea numărului de premii pe care şi le poate acorda şeful instituţiei şi stabilirea unor condiţii clare în care se oferă aceste premii.

„Până acum,indiferent de faptul dacă întreprinderea înregistra profit sau nu, directorul ridica premii serioase. Am stabilit ca, de acum înainte, de acestea să poată beneficia doar şefii de întreprinderi care aduc profit”, a explicat ministrul Valentina Buliga.

Documentul stipulează că, de la 1 iulie 2011, ministerele şi alte autorităţi administrative de stat, care exercită funcţia de fondatori ai întreprinderilor şi agenţiilor vor aproba anual cota maximă a mijloacelor alocate pentru salarizare.

Hotărârea votată de Guvern nu se referă însă şi la directorii de la Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, Moldova Gaz, Agenţia pentru Reglementări în Telecomunicaţii. Or, salariile din aceste instituţii sunt stabilite prin hotărâri de Parlament.

Premierul Vlad Filat susţine însă că proiectul propus de Ministerul Muncii trebuie îmbunătăţit, astfel încât salariile directorilor de agenţii şi întreprinderi de stat să nu depăşească pe cel al miniştrilor în subordinea cărora se află aceste agenţii sau întreprinderi. De asemenea, atenţionează premierul, ministerul ar trebui să reglementeze şi salariile vicedirectorilor de la aceste instituţii ca să nu se întâmple ca în cazul cu miniştrii pentru care s-a stabilit micşorarea pensiei de la 75% din salariu la 42 %, iar pentru viceminiştri modificarea nu a fost adoptată.

„Nu am obţinut obiectivul propus. Urmează să plafonăm salariile”, a spus Filat.

În timp ce Valentina Buliga dă asigurări că modificările pe care le propune sunt perfect legale, ministrul Justiţiei Alexandru Tănase susţine că are rezerve referitor la legalitatea şi constituţionalitatea acestor prevederi.

M.R.Articole asemănătoare:

• Filat nu mai are răbdare
• Salariu colosal pentru directorul ANRE: 44 mii de lei pe lună
• Se măresc salariile profesorilor şi funcţionarilor publici

VINE FISCU’! // De la 1 ianuarie 2012, Inspectoratul Fiscal va verifica din ce bani îşi cumpără bogătaşii castele

Dacă aveţi proprietăţi mai scumpe de un milion de lei sau cheltuiţi mai mult de 300 de mii de lei pe an, pregătiţi-vă să daţi explicaţii la stat. Începând cu 1 ianuarie 2012, inspectorii fiscali se iau de capul „bogătaşilor”, cel puţin aşa prevede o normă a politicii fiscale votată cu mare scandal săptămâna trecută de Parlament. Noua prevedere stabileşte că persoanele cu case şi maşini scumpe care însă declară venituri mici la Fisc vor trebui să demonstreze din ce surse le-au cumpărat. Dacă nu vor putea face dovada, aceştia vor fi obligaţi să plătească impozite pentru banii pe care i-au cheltuit.

Deputaţii dau asigurări că noua normă nu îi va afecta pe cei care primesc bani de la rudele care lucrează peste hotare.

Aplicarea metodelor indirecte pentru impozitarea veniturilor din surse neidentificate a provocat săptămâna trecută un scandal de proporţii în Parlament. În timp ce deputaţii liberal-democraţi insistau că noua modalitate de impozitare are drept scop de a-i determina şi pe cei bogaţi să îşi plătească impozitele pe venit, deputaţii democraţi şi cei liberali afirmau că impozitarea indirectă va lovi în primul rând în cetăţenii care trăiesc din banii trimişi de rudele lor de peste hotare. Timp de patru zile în care proiectul politicii bugetar-fiscale s-a discutat în Parlament, aleşii poporului (toţi din AIE – n.r.) s-au acuzat reciproc de trafic de influenţă în favoarea „oligarhilor”. Până la urmă, documentul a fost votat, cu câteva modificări acceptate de toţi.

Milionarii în atenţia Fiscului

Potrivit documentului aprobat în lectură finală, începând de anul viitor, toţi cetăţenii moldoveni care îşi vor procura maşini, case, terenuri sau valori mobiliare în valoare de peste un milion de lei (Cadastru estimează la preţul de un milion de lei casele particulare cu trei niveluri – n.r.) vor trebui să demonstreze Fiscului din ce bani le-au cumpărat. Dacă se va constata că persoanele respective nu au declarat la Fisc veniturile din care şi-au cumpărat bunurile şi nici nu vor putea demonstra sursa de provenienţă a banilor, ele vor fi obligate să plătească impozit pe venit din banii cheltuiţi pentru aceste bunuri.

Vor fi luaţi la ochi şi cei care cheltuie pe an mai mult de 300 de mii de lei, adică aproximativ câte 25 de mii de lei pe lună, deşi veniturile oficiale pe care le obţin sunt mult mai mici.

Săracii cei bogaţi

„Avem multe cazuri în care persoanele declară venituri lunare de două-trei mii de lei, în schimb achită facturi pentru căldură de zece mii de lei pe lună. De unde iau ei aceşti bani? Dacă nu vor putea demonstra, înseamnă că au avut venituri nedeclarate din care nu au plătit impozit la stat şi vor trebui să plătească impozitul din cheltuielile pe care le-au făcut”, susţine preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, noua normă a fost introdusă pentru că până acum a existat o nedreptate în societate. Persoanele cu venituri mici, care lucrează la stat şi primesc toţi banii oficial, îşi declară toate veniturile şi plătesc conştiincios impozitele. În schimb, o altă parte a populaţiei, cu venituri mari, obţinute prin diferite căi mai puţin oficiale, se eschivează de la plata impozitelor pe venit. „Noi nu avem cum să depistăm ce venituri obţin aceştia altfel decât urmărind câţi bani cheltuie şi ce proprietăţi au”, mai spune Ioniţă.

Lege este, mecanism – nu

Deputatul democrat Valeriu Guma susţine că noul tip de impozitare nu-i va afecta pe cei care trăiesc din banii trimişi de rudele care lucrează peste hotare. „Tocmai pentru a elimina riscul de impozitare a remitenţelor am şi specificat că vor fi verificate sursele de venit ale persoanelor care cheltuie mai mult de 300 de mii de lei pe an”, afirmă Guma. Totuşi, nici Ioniţă, nici Guma nu au putut explica exact care va fi modalitatea prin care Fiscul îi va „pescui” pe cei ce îşi ascund veniturile. „Mecanismul de aplicare a noilor norme încă nu există. Guvernul urmează să elaboreze până în septembrie un proiect de lege care va stabili toate instrumentele prin care se va putea pune în aplicare norma adoptată acum”, susţine Guma.

Ioniţă crede că sub incidenţa noii metode de impozitare vor cădea cel mult 10 % din populaţia republicii.

Doar o promisiune

Deşi salută intenţia autorităţilor de a-i obliga pe toţi cetăţenii să-şi plătească impozitele la stat, analiştii politici nu prea înţeleg deocamdată cum se va face acest lucru.  Expertul economic Natan Garştea afirmă că deocamdată norma adoptată de parlament nu este decât o promisiune, care se va putea realiza abia după ce vor fi stabilite mecanismele de control. „Practica impozitării veniturilor prin surse indirecte există în majoritatea statelor lumii. Acolo se compară veniturile cu cheltuielile şi se plăteşte impozit pentru supracheltuieli”, explică expertul care deocamdată nu îşi poate da seama ce venituri ar putea vărsa în bugetul de stat noul timp de impozitare.

Potrivit Inspectoratului Fiscal de Stat, în Republica Moldova sunt atestaţi 105 milionari în lei, în descreştere cu 37, faţă de anul trecut, când cea mai mare sumă declarată a fost de 7,3 mil. de lei, anunţă portalul 24h.

La Bugetul de stat, în 2010, s-au colectat 34,6 mil. de lei, în urma calculării impozitului suplimentar, de la persoanele fizice. Până la 28 martie, 51980 de persoane au depus declaraţii pe venit, faţă de 147954, câte şi-au declarat veniturile pe întreg parcursul anului 2009.

Mariana RAŢĂArticole asemănătoare:

• PCRM, PD, PL – apărătorii oligarhilor? // Cutia cu piuneze
• În R. Moldova există 178 de milionari în lei
• Plecaţi de sărăcie, taxaţi de avuţie

ROCADE // Vladimir Molojen a fost ”rugat” să cedeze șefia Î.S. ”Registru”

Vladimir Molojen, fostul șef al ÎS ”Registru”, a fost plecat pentru a face loc unei alte persoane. Cel puțin așa lasă să se înțeleagă cei care se află în anturajul lui. De asemenea, unii dintre participanții la concursul-fulger de acum o săptămână pentru desemnarea unui nou director al “Registru” afirmă că concursul a fost aranjat, iar numele câștigătorului era cunoscut din timp. Noul șef de la pașapoarte este fostul adjunct de la ”Tutun-CTC” al actualului ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip.

Chiar dacă a rămas fără slujbă, pensionarul Molojen nu are de ce se plânge. Acuzat de-a lungul anilor de mai multe abuzuri, fostul director de la ”Registru” se pare că va avea o bătrânețe liniștită. Singurul dosar în care era cercetat penal s-a împotmolit de un an la Procuratura Anticorupție.

Omul lui Filip

De o săptămână, Î.S. ”Registru”, responsabilă de realizarea proiectelor de integrare şi formare a resurselor informaţionale de stat, are un nou director. După aproape 16 ani de ”slujbă”, generalul Vladimir Molojen a ”plecat în rezervă” de la pașapoarte. Locul său a fost ocupat de fostul director financiar al Combinatului “Tutun-CTC”,  Sergiu Răilean, despre care ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip (fost director general la ”Tutun-CTC” – n.r.), a avut doar cuvinte de laudă. După ce au lucrat împreună trei ani la combinat, Filip i-a propus lui Răilean să îl urmeze și la minister. “I-am sugerat chiar eu să depună documentele de participare la concurs”, recunoaște ministrul, care, de altfel, a avut de spus ultimul cuvânt la numirea noului director al ”Registru”-lui.

Concurs de ochii lumii?

Fostul ministru al Finanțelor, Mihai Manole, unul dintre cei zece candidați pentru funcția de director al Î.S. ”Registru”, susține că a bănuit cine va fi câștigătorul concursului încă din ziua în care a depus dosarul. ”L-am văzut pe Răilean plimbându-se pe acolo și am înțeles că lucrurile au fost deja aranjate. Filip a decis să își aducă oamenii săi la minister. Selectarea s-a făcut în stil moldovenesc. Nu am avut niciun interviu. Totul s-a decis în baza dosarelor depuse”, a declarat Manole pentru JURNAL.

Dosarul pentru participarea la concurs conținea: Curriculum Vitae, copia buletinului de identitate, copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de specializare/perfecţionare şi copia carnetului de muncă.

Singurele criterii anunțate de comisia de concurs au fost ca participanții să aibă experienţă de minim cinci ani în calitate de manager, să aibă studii superioare în economie, management sau tehnologii informaţionale, să vorbească fluent limba engleză, iar experienţa de lucru în companii internaţionale urma să fie un avantaj.

Provoacă suspiciuni și faptul că pentru depunerea dosarelor au fost acordate doar patru zile ( 14-18 martie – n.r.), iar anunțul despre organizarea concursului a fost plasat doar pe pagina web a ministerului.

Molojen a fost plecat

Anunțul despre demisia lui Molojen a fost făcut public pe 9 martie curent de chiar președintele interimar Marian Lupu. „Molojen pleacă din post, fiindcă un conducător al unei instituții trebuie să știe cum să efectueze management rațional al veniturilor și cheltuielilor pentru a asigura efecte sociale maxime”, a declarat oficialul. Ministrul Filip a dat mai multe detalii, sugerând că directorul Î.S. ”Registru” a fost demis pentru ”abuzuri evidente” și ”cheltuieli nejustificate”. ”Întreprinderea cheltuie sume enorme pentru întreţinerea unui parc de 165 de automobile, dintre care 55 de unităţi de transport cu şofer personal deservesc şefii departamenelor și direcţiilor din administraţia întreprinderii. În plus, se cheltuie nejustificat bani pentru afişarea panourilor publicitare stradale şi a altor genuri de promovare. În secţia marketing au fost angajate nejustificat în jur de 100 de persoane. Se cheltuie sume enorme pentru convorbirile telefonice ale angajaţilor”, a specificat Pavel Filip.

Pe de altă parte, serviciul de presă al MTIC a anunțat în aceeași zi că Molojen a depus cerere de demisie din proprie inițiativă „în legătură cu starea sănătății”.

Surse apropiate fostului director al ”Registru”, ne-au comunicat însă că Molojen a fost silit să-și dea demisia. ”Ministrul Filip i-a spus clar că trebuie să plece și el a plecat ca un general”, spune sursa noastră.

Mai multe încercări

Nu știm care au fost argumentele cu care ministrul ”l-a convins” pe Molojen să cedeze postul, cert este însă că încercări de a-l demite pe funcționar au existat și mai înainte. Molojen a fost exclus în 2008 mai întâi din Cabinetul de miniștri al Zinaidei Greceanâi, după ce fostul președinte Vladimir Voronin i-a aplicat o mustrare aspră într-o şedinţă extraordinară de guvern, pentru niște greșeli pe care nu le-a mai făcut publice. Peste câteva luni, același Voronin l-a numit pe Molojen director la ”Registru”.

Odată cu venirea la guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană, problema demiterii directorului ”Registru” a fost pusă de mai multe ori în discuție. Demisia funcționarului a fost cerută și de premierul Vlad Filat, și de președintele interimar Mihai Ghimpu, dar de fiecare dată ministrul Dezvoltării Informaționale, Alexandru Oleinic, a declarat că nu are motive de a-l concedia. Potrivit lui, controalele efectuate de CCCEC și Procuratura Generală (controlate de PD – n.r.) la această întreprindere nu au arătat niciun fel de încălcări. ”Nu există probe ale vinovăției lui Molojen”, spunea de fiecare dată Oleinic. Fostul ministru nu înțelege nici acum pentru ce a fost demis Molojen.

Dosarul ”Palatul Căsătoriilor” trecut pe linie moartă

Chiar dacă acțiunile fostului director de la ”Registru” au fost nu o dată subiect de investigație pentru presă, din câte se pare, Vladimir Molojen poate sta liniștit. Organele de drept i-au oferit imunitate pe viață. Singurul dosar penal în care urma să fie cercetat funcționarul a fost trecut pe linie moartă. Este vorba despre dosarul deschis la sfârșitul anului 2009 de Procuratura Anticorupţie pentru încălcările grave care au fost comise de conducerea Ministerului Dezvoltării Informaționale (MDI) la reparaţia Palatului Căsătoriilor. Potrivit rapoartelor Curţii de Conturi (CC) întocmite în perioada 2007-2009, la reparaţia Palatului Căsătoriilor din Chişinău de către conducerea MDI (pe atunci ministru era Molojen – n.r.) şi cea a Î.S. „Registru” au fost utilizate iraţional mai multe milioane de lei, bani publici.

Contactat de JURNAL, procurorul Alexandru Casir ne-a declarat că investigațiile pe marginea dosarului s-au împotmolit pe motiv că Centrul Național de Expertiză Judiciară refuză de un an să facă expertiza construcției.

”Păcate” ignorate

Reparația de la Palatul Căsătoriilor nu este singurul ”păcat” al lui Molojen. Amintim că presa a scris în repetate rânduri că acesta ar fi omul de încredere al afaceristului internaţional Boris Birştein în Moldova, cel care a făcut zeci de milioane de dolari din scandaloasa afacere cu perfectarea paşapoartelor, buletinelor de identitate şi a permiselor de conducere auto pentru cetăţenii RM.

Grație lui Molojen, începând cu 2007, o firmă a ginerelui lui Vladimir Voronin a deţinut dreptul exclusiv de a tipări toate facturile fiscale din republică. Până în 2010, „Registru” a cheltuit peste 57 de milioane de lei pentru etichetele și facturile fiscale fabricate de acea companie, selectată fără organizarea unei licitații.

Numele lui Molojen figurează și într-un scandal legat de instalarea unui sistem de securitate de peste 30 de milioane de dolari la Aeroportul Internaţional Chişinău, dar și în dosarul TVR1. Vladimir Molojen, în calitatea sa de ministru al Dezvoltării Informaţionale, a trimis în luna mai 2007 o scrisoare către CCA prin care solicita acestuia să scoată la concurs frecvenţa TVR1, pe motiv că nu s-ar fi reuşit încheierea unui nou contract cu postul român de televiziune.

Prețuri noi sau praf în ochi?

Odată cu demiterea lui Vladimir Molojen autoritățile au anunțat că micșorează prețul pentru perfectarea şi eliberarea paşapoartelor cu date biometrice.

Astfel, pentru un paşaport biometric eliberat în 30 de zile vom plăti cu 90 de lei mai puţin, în 15 zile – cu 320 de lei mai puţin, iar pentru unul eliberat în şase ore – mai puțin cu cca 1500 de lei.

Ministrul Pavel Filip afirmă că micșorarea prețului a fost posibilă ca urmare a optimizării mai multor cheltuieli nejustificate efectuate de “Registru” pe timpul lui Molojen.

Premierul Vlad Filat crede însă că aceste ieftiniri nu sunt altceva decât praf în ochi, referindu-se doar la perfectarea paşapoartelor în regim de urgenţă. Filat i-a solicitat ministrului Pavel Filip să vină într-o lună cu soluţii reale, la nivel de decizie de Guvern sau chiar de modificare legislativă, pentru o reducere simţitoare a preţului la paşapoarte, buletine de identitate şi permise de conducere.

Economist de profesie, noul director al ”Registru”, Sergiu Răilean, a lucrat de-a lungul anilor în mai multe companii străine. Din 2004  și până în 2006, acesta a fost mai întâi controlor financiar, iar apoi și director adjunct al combinatului metalurgic Mechel Câmpia Turzii din România, care face parte dintr-un grup metalurgic din Rusia. În ultimii cinci ani, Răilean a lucrat în calitate de director financiar al ”Tutun-CTC”.

Potrivit “Ziarului de Gardǎ”, Rǎilean ar fi fost adus de la CTC “Tutun” pentru a-l înlocui pe Pavel Filip în cazul în care acesta va fi ales primar de Chișinău.

Mariana RAȚĂArticole asemănătoare:

• Paşapoarte biometrice mai ieftine
• Molojen a fost suspendat din funcţie
• Oleinic: „Nu sunt abilitat să-l suspend din funcţie pe Molojen”

Ne aşteaptă noi scumpiri, ne previne ministrul Economiei Valeriu Lazăr. De această dată, este vorba despre majorarea tarifelor la energia electrică. Contractul de livrare a energiei cu Centrala de la Cuciurgan expiră peste o săptămână, iar noul contract, care va fi semnat până la 1 aprilie, ar putea prevedea preţuri mai mari.

Anunţul l-a scos din sărite pe premierul Vlad Filat, care s-a arătat deranjat de faptul că ministrul vorbeşte despre scumpiri înainte ca acestea să fie decise.

Lazăr prevesteşte noi scumpiri

În opinia lui Valeriu Lazăr, compania Union Fenosa are motive serioase de a majora tarifele la energia electrică începând cu 1 aprilie curent, dat fiind faptul că peste o săptămână expiră contractul de livrare a curentului electric de la Centrala Moldavskaia GRES din Cuciurgan. De la 1 ianuarie curent, Rusia a majorat preţul de livrare a gazului pentru centrală. În condiţiile în care această companie generează curent electric pe bază de gaze naturale, nu este exclus ca furnizorul să ceară un preţ mai mare pentru energie şi ar fi corect”, a explicat ministrul. Precizăm că Moldavskaia GRES asigură circa 70 la sută din necesarul de energie electrică a R. Moldova.

Filat se supără

Totuşi, crede premierul Vlad Filat, ministrul s-a grăbit cu declaraţiile, prezentând o ipoteză drept un fapt împlinit. „Din câte ştiu eu, nu a fost luată încă o decizie finală cu privire la majorarea preţului la energia electrică. Negocierile vor continua. Trebuie să avem un preţ de piaţă la energie, nu unul forţat”, a spus şeful cabinetului de miniştri. Oricum, în cazul în care preţul va creşte, premierul promite ajutor social cetăţenilor care au venituri reduse.

Deocamdată, Union Fenosa şi Compania de stat Energocom se află în negocieri cu trei companii producătoare de energie electrică – una din Ucraina, una din România şi cu Centrala de la Cuciurgan.

Experţii însă nu cred că ar fi posibil ca preţul de livrare a energiei să nu crească. Alexandru Fala, expert IDIS „Viitorul”, afirmă că scumpirile sunt inevitabile, doar că Union Fenosa ar trebui să caute acum cel mai mic preţ posibil dintre cele oferite de producătorii de energie.

Mai scump cu 16 %?

În cazul în care operatorul naţional de distribuţie a curentului electric va decide să semneze un nou contract cu Centrala de la Cuciurgan, preţul energiei s-ar putea majora cu 16 %, pentru că şi gazul din care centrala produce energie s-a scumpit de la 1 ianuarie curent cu 15,9 %.

Până pe 31 martie, când expiră contractul cu Centrala de la Cuciurgan, preţul de import al unui kilowat-oră este de 5,5 cenţi. Experţii spun însă că noul tarif ar putea fi mai mare de 6 cenţi.

Ministrul scumpirilor

Menţionăm că ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a devenit în ultimul timp un fel de prezicător al majorărilor. Timp de o lună oficialul a anunţat despre trei majorări esenţiale. Mai întâi a tarifelor pentru convorbirile telefonice, apoi a preţului la petrol şi acum a preţului la energia electrică. Anunţurile ministrului au provocat de fiecare dată nemulţumirea premierului.

Mariana RAŢĂArticole asemănătoare:

• Şocuri sau jocuri tarifare
• „Gazprom”-ul ne ţine în şah
• Milioane de lei aruncaţi pe „Apă Canal”