Serge şi Irina Mangole

Serge Mangole spune că ar lua şi el calea străinătăţii asemenea moldovenilor în căutarea unui salariu mai bun, dar nu poate să se rupă de familie

Serge Mangole, originar din Congo, lucrează de trei ani profesor de informatică şi educaţie fizică în comuna Pepeni, raionul Sângerei. Aici s-a căsătorit cu Irina, una din fostele sale eleve, în timpul în care aceasta era studentă la facultatea de limbi străine. Acum şase luni, soţia a adus pe lume o fetiţă, Abigail. În timp ce sătenii încearcă să ghicească de la care dintre părinţi a moştenit pruncuţa mai multe trăsături, părinţii sunt mândri de ea şi o iubesc ca pe lumina ochilor. Pe moment, Serge, asemenea tuturor tinerilor profesori din RM, încearcă să facă faţă unei sarcini dificile: să-şi ridice casă din salariul de profesor.

Serge a venit în Republica Moldova acum nouă ani. S-a înscris la Facultatea de Inginerie şi Informatică a ULIM, pe care a absolvit-o cu succes, iar un an mai târziu a obţinut şi masterul în domeniul tehnologiilor informaţionale. La cămin s-a împrietenit cu mai mulţi studenţi originari din Pepeni.

Prima oară aceştia l-au invitat la Pepeni de hramul localităţii. Inteligent şi onest din fire, Serge a atras simpatia părinţilor prietenilor săi. Cu timpul, mamele trimiteau câte o geantă de merinde la oraş pentru fiu şi câte o geantă pentru Serge, pe care îl jeleau că e departe „de Africa lui” şi încercau să-i îmblânzească şederea printre străini măcar cu o farfurie cu sarmale ori o plăcintă caldă. După ce a absolvit facultatea, timp de doi ani, congolezul şi-a căutat un loc de muncă în Chişinău, dar puţinele oferte pe care le-a primit nu i s-au părut atractive.

În una din zile, fostul director al liceului „Alexandru Agapie” din Pepeni i-a propus să vină să lucreze profesor de educaţie fizică în sat. A acceptat cu bucurie. Profesoara de franceză, Maria Turea, s-a bucurat să aibă un interlocutor cu care să comunice în franceză. „Nu mi-am imaginat că se va integra atât de rapid şi că vom avea o comunicare atât de bună. Este o persoană sociabilă şi punctuală. Nu e pauză în care să nu fie înconjurat de copii. Îşi cunoaşte bine domeniul şi îşi îndeplineşte obligaţiile cu multă abnegaţie. Dar acest fapt se datorează şi calităţilor oamenilor din localitatea noastră care sunt receptivi şi primitori”, se mândreşte profesoara.

Faţă în faţă cu familia soţiei

După mai bine de un an de muncă la Pepeni, Serge a îndrăgit-o pe Irina, iar sentimentele s-au dovedit a fi reciproce. A avut emoţii prima oară când a călcat pragul casei fetei. „Familia Irinei mă cunoştea, m-au văzut la şcoală în calitate de profesor. Dar nu s-au aşteptat că o să ajung în casa lor. M-au primit bine, am stat la masă, am discutat. Mă aşteptam la mai multe întrebări, însă, slavă Domnului, n-au fost prea multe”, îşi retrăieşte emoţiile de atunci tânărul.

Au făcut o nuntă ca la moldoveni, frumoasă, iar ceva mai târziu consiliul comunal le-a oferit un teren pe care tinerii au început să-şi construiască casă. „E greu să-ţi ridici casă din salariul de profesor, materialele de construcţie sunt scumpe, dar mai depinde şi cum gestionezi banii. Mă mai ajută părinţii. Ne dorim o casă nu prea mare, comodă. Totodată, soţia vrea să revină din toamnă la studii”, ne vorbeşte despre planurile sale Serge.

Mulţi din foştii colegi de facultate au plecat în căutarea unui câştig mai bun peste hotare. „S-a întâmplat aşa că prietenii mei din Pepeni s-au dus în America, iar eu am rămas stăpân la Pepeni”, râde Serge. „Aş pleca şi eu la lucru peste hotare ca toţi moldovenii, există loc pentru mai bine în viaţa noastră, dar pentru mine ar fi dificil să mă despart de familie şi de lucrul de la şcoală”, mai spune profesorul.

„Un profesor de milioane”

Echipa de fotbal

Serge este azi profesor de informatică, educaţie fizică, dirigintele clasei a V-a, face parte din echipa de fotbal a satului şi antrenează echipa de volei feminin care a înregistrat mai multe succese la competiţiile raionale şi republicane. „E un profesor de milioane şi un bun prieten”, îl caracterizează Nicolae, elev în clasa VIII. Serge i-a frapat pe pepeneni cu istoriile despre locurile şi tradiţiile din ţara sa.

Mai are trei fraţi şi trei surori în Africa. De nouă ani comunică doar la telefon şi pe internet. Deşi voia iniţial să se întoarcă în Congo, după ce s-a stabilit la Pepeni şi a întâlnit-o pe Irina a înţeles că acest lucru este imposibil din cauza conflictelor armate interminabile din ţara sa.

Deosebiri între R. Moldova şi Congo: „Nu prea mari”

„În R. Moldova, în special la sate, sunt mulţi care n-au văzut o persoană de culoare. Te examinează lung, se miră, aşa a fost la început şi e firesc să fie. Aici sunt mai multe sărbători, pe când la noi e doar Anul Nou, Crăciunul şi Ziua Independenţei. Nu avem atâţia sfinţi. Moldovenii ţin mult la tradiţiile legate de familie. Totuşi noi suntem mai uniţi, ne intersectăm zilnic cu rude, mătuşi, verişori, întreaga comunitate e ca o familie mare. Aici se întâlnesc doar la sărbători, posibil că lumea e mai ocupată”, afirmă Serge.

Potrivit lui, în Congo ca şi în RM, politicienii fac multe promisiuni şi tot atât de repede uită de ele. Populaţia se confruntă cu sărăcia, în timp ce averea familiilor conducătorilor e în creştere. Ţara sa, spre deosebire de R. Moldova, e bogată în zăcăminte de cupru, aur, dar acest aspect nu se răsfrânge asupra oamenilor de rând, prăpastia între bogaţi şi săraci fiind foarte mare.

Şi în domeniul învăţământului, instituţiile şcolare din ţara sa sunt mai puţin dotate, computerile şi cărţile sunt un lux, iar educaţia cu varga este o normă. Nu-şi doreşte să se întoarcă cu traiul la baştină. Îi este dor de familia sa, dar se simte cu trup şi suflet acasă în RM, la Pepeni.

Anul trecut, Serge a susţinut examenul la limba română şi la cunoaşterea Constituţiei RM. În august curent, speră să obţină cetăţenia.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Tania Cerga a născut o fetiţă
• Tineri pianişti basarabeni la Piatra Neamţ
• Minodora Mazur – în competiţie continuă // Notiţe subiective

„Crucea Mântuirii Neamului Românesc” este o construcţie de metal, cu o înălţime de 35 de metri. E primul monument din RM dedicat unității românilor şi a fost ridicată pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului (316 metri). Aflat în vecinătatea Cimitirului Eroilor Români şi a Mănăstirii Vărzăreşti, complexul poate fi văzut pe o rază de câteva zeci de kilometri. Proiectul a fost inițiat de postul de Radio Vocea Basarabiei şi Asociaţia Culturală Pro-Basarabia şi Bucovina, filiala Oneşti.

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei au preluat-o cu condiţia de a fi exclus din titulatură cuvântul „românesc”

Simbol al identităţii naţionale, Crucea Mântuirii Neamului Românesc de la marginea or. Nisporeni a ajuns subiect de scandal după ce Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei”, a transmis-o în gestiunea Mitropoliei Moldovei. Autorii proiectului, cetăţeni de pe ambele maluri ale Prutului care au organizat şi finanţat monumentul, s-au arătat revoltaţi de gestul lui Ţâbuleac. În timp ce acesta motivează că nu ar fi dispus de surse financiare pentru întreţinerea lui, primarul de Nisporeni spune „că a fost şocat” de decizie, deoarece la primărie nu s-a adresat nimeni cu cererea ca monumentul să fie luat în gestiunea acesteia.

Preşedintele Asociaţiei Culturale „Pro-Basarabia şi Bucovina”, Constantin Rusanovschi, îşi aminteşte că ideea înălţării Crucii a apărut în cadrul unei vizite a familiei lui Valeriu Saharneanu în România. În timpul unei plimbări la Oneşti, au văzut o cruce pe un deal şi au spus că ar fi bine, cu ocazia marcării unui deceniu de activitate a postului de radio „Vocea Basarabiei”, să înalţe un astfel de monument la Nisporeni. Ideea a prins aripi. Timp de mai mulţi ani au căutat sponsori, până într-o zi, aceasta a ajuns la urechea unor oameni de afaceri din Oneşti, Ghiţă şi Maria Dohotaru, care, în scurt timp, au anunţat că vor construi crucea. „S-a dorit crearea unei legături de lumină între Crucea de pe Valea Prahovei, Crucea de la Mănăstirea Putna, Crucea de la Oneşti şi Crucea Mântuirii Neamului Românesc care urma a fi înălţată pe dealul de la Nisporeni. Crucea urma să semnifice unirea neamului românesc prin creştinism”, îşi aminteşte, la rândul său, Valeriu Saharneanu, unul din autorii proiectului.

„S-a gândit la o afacere”

Potrivit lui Rusanovschi, el personal a dus actul de donaţie la Nisporeni pentru a fi semnat de Veaceslav Ţâbuleac, directorul de la „Vocea Basarabiei”. Peste câteva săptămâni, crucea urma a fi transportată pe tronsoane din atelierele din Oneşti la Nisporeni. „În una din zile, domnul Ţâbuleac a telefonat familiei donatorului, dl Ghiţă Dohotaru, şi i-a spus că pot apărea probleme la vamă cu acest act de donaţie, şi să conceapă un alt act de donaţie pe numele unei asociaţii: ‘Organizaţia pentru Participare şi Transformare din Moldova’. În acest mod el a ajuns în postura de stăpân al acestei cruci”, spune Rusanovschi. „Nu am nimic cu Mitropolia Moldovei, dar cunosc istorie, ştiu ce înseamnă Mitropolia Moldovei aservită Moscovei. Din păcate, Veaceslav Ţâbuleac a mimat că aderă la acţiunea de înălţare a unui simbol al neamului românesc, el din start s-a gândit la o afacere”, conchide Rusanovschi.

Totodată acesta mai spune că la una din vizitele familiei Dohotaru în Basarabia, Ţâbuleac i-a organizat Mariei Dohotaru, principalul donator din România, o întâlnire la mănăstirea Hâncu cu PS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni. Aceasta ar fi spus că nu o deranjează în folosinţa cărei instituţii va ajunge Crucea şi care va fi denumirea ei, important e să fie păzită şi întreţinută. Solicitată de JURNAL, Maria Dohotaru confirmă că s-a întâlnit cu episcopul Petru. „N-am făcut şi n-am donat Crucea pentru a crea dezbinare, ci pentru unitate. Am făcut această Cruce pentru ca toţi creştinii să poată merge să aprindă o lumânare. Am găsit-o părăsită, de asta am şi fost nevoită să accept. Chiar dacă i s-a schimbat denumirea, nu văd nicio problemă. Se va numi Crucea Mântuirii Neamului şi oricine, indiferent de naţionalitate, va putea merge acolo, nu doar românii”, spune ea.

Totuşi, mulţi dintre sponsorii şi ctitorii proiectului susţin că PS Petru nu trebuia să se prevaleze de spusele doamnei Dohotaru, deoarece Crucea nu mai aparţine acestei familii, din moment ce a fost donată Basarabiei. În acelaşi timp, la înălţarea monumentului au mai contribuit peste 2000 de persoane, după ce postul de radio Vocea Basarabiei a organizat o campanie pentru ridicarea monumentului. În total, potrivit organizatorilor, monumentul a costat 1 300 000 de lei.

Numele nu poate fi schimbat după botez

Valeriu Saharneanu, deputat PL, unul din autorii proiectului, afirmă că denumirea Crucii Mântuirii Neamului Românesc este fixată în documentaţia de proiect şi nu mai poate fi revizuită. „Noi am insistat asupra acestei denumiri din start, altfel nu ne-am fi apucat de acest proiect. În 2010, când am anunţat public că la Nisporeni se va construi Crucea Mântuirii Neamului Românesc, oamenii au primit cu multă bucurie şi entuziasm această veste. A venit lume de peste lume, din Străşeni, Orhei, Chişinău etc. La denumirea Crucii nu se mai umblă. Nici Ţâbuleac nu poate să schimbe aşa ceva. E un voluntarism cras dacă el îşi asumă asemenea lucruri. Personal am insistat să nu fie dată Crucea în gestiunea Mitropoliei Moldovei, ci în gestiunea Primăriei”, a mai spus Saharneanu.

Ţâbuleac: „Vom avea o biserica şi o mănăstire „Ştefan cel Mare””

Solicitat de JURNAL, Veaceslav Ţâbuleac spune că a propus în repetate rânduri Mitropoliei Basarabiei să ia în gestiune monumentul, care, pe lângă Cruce, mai cuprinde o capelă. În medie, întreţinerea Crucii costa 8000 de lei pe lună. „Nu mai puteam efectua plăţile şi nici paznicul nu aveam cu ce-l plăti. La luarea deciziei am consultat cei mai mari ctitori, familia lui Andrei Bolboceanu din Criuleni, a lui Veaceslav Ursachi şi alţii. Preasfinţitului Petru i-am spus că trecem monumentul în gestiunea Mitropoliei Moldovei cu condiţia să continue construcţia unei mănăstiri de maici şi a unei biserici care să poarte numele lui Ştefan cel Mare. Au fost de acord. Acum, de sărbători, în capelă se oficiază slujbe, lumea este motivată să urce dealul, să viziteze crucea. Asta ar trebui să ne bucure”, afirmă Ţâbuleac.

Ideea schimbării denumirii monumentului a venit de la Episcopul Petru. „El a propus s-o numim Crucea Mântuirii Neamurilor ca, în loc să semănăm dezbinare, să-i unim pe creştini”, a mai spus Ţâbuleac. Acesta explică şi de ce a fost nevoie de a schimba actul de donaţie la trecerea Crucii prin vamă. Donaţia nu putea să treacă prin intermediul unui SRL, forma juridică pe care o are „Vocea Basarabiei”, ci doar printr-o asociaţie. „Ulterior, donaţia a fost înregistrată iar pe numele postului de radio „Vocea Basarabiei”. Să le fie ruşine celor care mă acuză că aş fi avut de câştigat din această acţiune! Azi, Mitropolia Moldovei a obţinut 2,5 ha pentru viitoarele construcţii, noi nu le-am fi obţinut în vecii vecilor”, mai spune Ţâbuleac.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Donaţi pentru Crucea Mântuirii Neamului Românesc!
• Românii strânşi sub semnul Crucii
• Săptămâna în imagini

La propunerea premierului interimar, Iurie Leancă, preşedintele Nicolae Timofti a semnat ieri decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcția de viceprim-ministru și a lui Anatol Șalaru din funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Tot ieri, în cadrul şedinţei Guvernului, a fost demis directorul Agenţiei de Stat „Moldsilva”, Ion Cebanu. Ambii miniştri şi directorul Agenţiei au fost înaintaţi de PL. Premierul desemnat Iurie Leancă şi-a motivat decizia privind eliberarea lui Cebanu ca fiind una strict politică. „Este o funcție de demnitate publică. În acest context, s-a propus numirea lui Cebanu, tot în acest context se propune eliberarea lui”, a precizat Leancă. Cebanu a spus că pentru el decizia de a fi demis a fost o surpriză. „Când eşti în politică, tot timpul te aştepţi la aşa ceva. Vreau să vă spun că eu nu am ştiut de decizia de astăzi. A fost şi pentru mine o surpriză, ca şi pentru dvs. Probabil este o răzbunare”, a presupus Cebanu.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, este de părere că, pe această cale, PLDM se pregăteşte de anticipate. „Altfel nu înţeleg care este sensul să eliberezi miniştrii, din moment ce ai deja desemnat prin decret candidatul la funcţia de prim-ministru? Oricum, în 15 zile, conform legii, prim-ministrul desemnat trebuie să vină cu Programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri”, a spus Ghimpu. Liderul liberalilor a reiterat că consideră ilegal proiectul de lege privind lărgirea atribuţiilor guvernului şi cel privind extinderea împuternicirilor premierului interimar. Acesta a presupus că, în urma ultimelor modificări ale legislaţiei, va fi demis şi şerful CNA, Viorel Chetraru. „Toate deciziile sunt votate în comun cu PCRM. Nu înţeleg în acest caz cum vor să facă alianţă cu PD?”, s-a mai întrebat Ghimpu.

Funcţia de director al Agenţiei „Moldsilva” a devenit vacantă după ce Ion Lupu a fost eliberat la 18 ianuarie curent, în legătură cu scandalul legat de tăinuirea tragediei de la vânătoarea din Pădurea Domnească, când premierul Filat a cerut să fie numit un nou director de agenţie. Reprezentantul PL, Mihai Moldovanu, a fost numit în funcția de viceprim-ministru al Republicii Moldova la 14 ianuarie 2011, iar Anatol Șalaru a devenit ministru al Transporturilor la 25 septembrie 2009.

S. C.

 Articole asemănătoare:

• Scrisorile lui Buraga // Fără funcţii
• Cabinetul de miniştri Filat 2
• Miniştrii au făcut loc pentru nouă deputaţi noi

Condamnată în R. Moldova, o moldoveancă a fugit în Italia, pe Elba, unde a fost întâmpinată „cu braţele deschise”

O femeie din Republica Moldova, condamnată la şapte ani de închisoare, speriată de lipsa de perspectivă ce i se aşternea în faţă, s-a refugiat pe insula Elba, Italia, locul primului exil al lui Napoleon. Lucia Proca, originară din Sofia, Drochia, locuieşte de şapte ani în Italia. Acum un an, cazul ei a fost reexaminat de autorităţile ţării gazdă, care, până la urmă, au depistat că femeia este anunţată în urmărire internaţională. Poliţia i-a bătut la uşă, iar după câteva zile de detenţie în izolatorul de detenţie preventivă din Florenţa, femeia a fost eliberată.

În urma reexaminării cazului, organele de drept din Italia au refuzat s-o extrădeze. Totuşi Lucia îşi doreşte mult să revină la baştină ca s-o vadă măcar încă o dată pe mama ei, Alexandra, în vârstă de 80 de ani. Şi bătrâna începe să lăcrimeze la gândul că ar putea să nu-şi mai vadă fiica. Imediat însă ce ar călca în RM, ori în altă ţară, femeia riscă să fie reţinută.

Lucia Proca a lucrat timp de mai mulţi ani contabilă la întreprinderea „Red Nord” din Bălţi. La începutul anilor 2000, organele de control au depistat scheme frauduloase de încheiere a unor contracte cu o companie de asigurări, în urma cărora statul a fost prejudiciat de circa 250 de mii de lei.

Deşi erau implicaţi mai mulţi funcţionari, toată vina a căzut pe contabilă. Femeia şi-a vândut apartamentul şi a întors banii în haznaua statului imediat ce a fost deschis dosarul penal pe numele ei. „Schema era aplicată la foarte mulţi agenţi economici din Bălţi, însă numai la întreprinderea unde lucram au fost făcute verificări şi, în pofida faptului că am întors banii, am fost condamnată la ani grei de închisoare”, spune Lucia.

Încătuşată în sala de judecată

În aşteptarea verdictului organelor de drept, femeia şi-a dat demisia şi s-a angajat la o altă firmă. Fusese asigurată de procuror că judecata va ţine cont de circumstanţele atenuante: a restituit valoarea prejudiciului material şi, fiind divorţată, are o fiică minoră la întreţinere. Se aştepta la cel mult o pedeapsă ispăşită cu termen condiţionat şi o amendă.

„Pe 10 decembrie 2004, la prânz, am mers să audiez sentinţa primei instanţe. N-am spus nimănui de la noul loc de muncă unde plec, nu mi-am luat geanta şi nici măcar telefonul mobil cu mine, atât eram de încrezută că voi reveni”, spune femeia.

În sala de judecată a avut o stare de şoc. Instanţa o condamnase la şapte ani privaţiune de libertate. „Am simţit o fierbinţeală care mi-a săgetat inima. Probele au fost prezentate selectiv şi doar cele care mă incriminau. Rapoartele de expertiză au fost efectuate de pe copiile contractelor de asigurare, şi nu de pe cele originale, ceea ce e contrar legislaţiei R. Moldova.

Astfel, mi-au fost atribuite şi semnături pe care eu nu le-am făcut”, spune Lucia. A fost arestată direct în sala de judecată. Seara târziu a fost închisă în izolatorul de detenţie preventivă din Bălţi unde mai erau încă şase deţinute. Nu se putea opri din plâns în timp ce celelalte deţinute încercau să afle de ce a ajuns acolo. Au încurajat-o că „nu-i straşnic” ori majoritatea celor din cameră erau reţinute pentru omor.

„Una povestea că şi-a ucis bărbatul, alta – vecinul. Fumau intens, eu nu suport fumul de ţigară. M-am îngrozit, mult timp nici nu puteam adormi. Închisorile din Republica Moldova sunt instituţii sovietice, menite, nu atât să corecteze cât să degradeze şi să umilească şi mai mult omul”.

Avocatul a atacat cu recurs decizia instanţei de fond. După două luni Lucia a fost eliberată, Curtea de Apel Bălţi, pronunţând o decizie mai blândă, cu ispăşirea condiţionată a pedepsei cu un termen de probă de un an. Procurorii însă n-au fost de acord cu această decizie şi au contestat-o în instanţa superioară.

Evadarea din R. Moldova

„În una din zile mi-a venit ideea să mă sinucid, chiar luasem calea spre farmacie, unde cântăream în gând ce pastile aş putea cumpăra ca să duc la bun sfârşit planul. Până la apariţia acestor probleme, divorţasem de soţul meu cu care am o fiică de 14 ani. Traversam o pasă neagră”, spune Lucia.

În culmea disperării, femeia însă a fost iluminată de un alt gând – să-şi ia lumea în cap şi să fugă! Putea evada în Rusia, unde o mai veche cunoştinţă i-a propus un loc de muncă într-o companie, ori într-o ţară europeană.

A decis să plece în Italia, unde urma s-o întâmpine o mătuşă. Ajutată de rude, femeia a plecat pe căi ilegale în străinătate. Familia n-a ştiut timp de trei luni nimic despre ea. Iniţial, timp de o lună, pe timp de iarnă a stat la o bătrână din Ucraina. De aici, sub un alt nume, a ajuns în Italia.

„Eram timidă când am ajuns pe Elba, nu ştiam limba, dar mi-am suflecat mânecile şi mi-am zis că trebuie să iau viaţa de la capăt”, ne mai spune femeia. A spălat scări, a îngrijit bătrâni, a lucrat menajeră în casele unor familii de medici, jurişti. „Am asistat la nunta fiicei la telefon, şi la naşterea primului nepoţel, Lucian. Toate sărbătorile le-am petrecut la telefon. Discut cu mama o dată–de două ori pe săptămână”, ne mai spune Lucia.

Alexandra Mutruc: „Nu mor până nu-mi văd fiica”

„N-am ştiut nimic despre ea timp de trei luni de când plecase de acasă. Mi se făcea negru în faţa ochilor. Ea, sărmana, nu ne putea telefona nici măcar să ne spună că a ajuns cu bine”, îşi aminteşte mama Luciei, Alexandra Mutruc. „Acum, când aud un avion deasupra casei, zic poate vine Lucia, dar ea nu mai vine”, se jeluie bătrâna.

În Italia, Lucia Proca a fost reţinută la 7 ianuarie 2010. A stat două zile în izolatorul din Florenţa. Prietenii i-au angajat un avocat bun. Ulterior, o lună a stat în arest la domiciliu. Organele de drept din Italia au ţinut cont de circumstanţele atenuante şi au refuzat să o extrădeze. Azi, Lucia este liberă în Italia, însă nu şi acasă. A solicitat graţierea, dar a primit refuz. „Sunt gata să investesc o sumă consistentă într-o acţiune de caritate ori să sponsorizez activităţi în localitatea de baştină. E suma pe care am restituit-o, dar sunt gata s-o plătesc în mod repetat doar să fiu graţiată, să pot să mă întorc măcar încă o dată să-mi văd mama”, spune Lucia.

După o despărţire de mai mulţi ani, şi-a revăzut fiica în 2011.„Noi am fost la ea în vizită, atât eu, cât şi fiica Mihaela. Mama însă e bătrână, nu poate face acest lucru”, ne spune sora Luciei, Tatiana.

Rugăminte adresată lui Timofti

Pe Elba a avut noroc să întâmpine mulţi oameni buni. „Aici am întinerit. După toate greutăţile pe care le-am înfruntat, aici am avut parte de o nouă dragoste. Am lucrat mult. Nu mi-am dorit să fiu dependentă de banii ori buzunarul cuiva. Totuşi îmi doresc mult să mă întorc să-mi văd mama şi vreau să-l rog pe preşedintele RM, dacă e posibil, să ţină cont de rugămintea mea. Nu am furat de la nimeni, iar în cazul în care am greşit e omeneşte să ierţi”, ne mai spune femeia.

Uneori, Lucia îşi asociază soarta de fugar cu cea de exil a lui Napoleon. Nu regretă că a ales această cale. Dacă o alegea pe cealaltă, ar fi ieşit de curând din închisoare. „În aceşti ani, mi-am întreţinut copilul la studii în România. Am văzut oameni şi locuri minunate. Elba m-a întâmpinat cu braţele deschise. Aici am fost şi sunt fericită”, ne mai spune ea.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Lumea nu e cât se vede pe fereastră (2)
• Cătălin Josan a lansat o piesă în italiană!
• Singura candidată

Manifestaţii şi contramanifestaţii de 9 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale

Sute de tinerii s-au huiduit şi înjurat de Ziua Europei de-a lungul unui gard de sârmă instaurat de forţele de ordine în centrul capitalei pentru a asigura paza în timpul concertului organizat de Ambasada Federaţiei Ruse cu ocazia „Zilei Biruinţei”. În afara gardului de sârmă au protestat tinerii unionişti care au scandat: „Armata rusă, afară!”, „Rogozin, călău de război – Nistru ’92!”. De cealaltă parte, naţionaliştii ruşi, veniţi să sărbătorească „Ziua Biruinţei”, i-au numit „fascişti” şi cu alte cuvinte injurioase. Gardul de sârmă era dublat de un gard viu de poliţişti. „Aşa zile am ajuns. Tricolorul e după gard, steagul Rusiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale”, au comentat pe internet mai mulţi tineri dezamăgiţi.

Circa 200 de tineri unionişti s-au întrunit în prima jumătate a zilei la monumentul lui Ştefan cel Mare, unde au scandat lozinci anti-Rogozin şi anti-Putin, au cerut evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și ca 9 mai să fie instituită zi de doliu, în vederea comemorării tuturor victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și a victimelor ocupației sovietice din Basarabia. În momentul când trebuia să înceapă concertul, aceştia s-au deplasat de-a lungul gardului de sârmă scandând lozinci antiruseşti. „Azi sărbătoresc Ziua Europei şi am venit să-i susţin pe cei care consideră ziua de 9 mai zi de doliu. Pe bunicul meu ruşii l-au luat forţat din casă. L-au dus pe front în nordul Rusiei. A lăsat familia într-o sărăcie lucie. Pentru noi nu-i sărbătoare, ci zi de doliu”, ne spune Raisa Pădurean, director adjunct al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Protestatari revoltaţi

Ana Vâlcu (foto), o pensionară din or. Chişinău, care i-a urmat pe tinerii unionişti în acţiunea de protest de-a lungul gardului până în preajma magazinului „Gemenii”, spune că a venit să marcheze Ziua Europei şi o doare sufletul că piaţa este ocupată de drapele sovietice. „Tatăl meu a ajuns până la Berlin, unde a stat nouă luni în spital, şi s-a întors acasă. Dar cei care zic că ne-au eliberat n-au plecat. Ne-au deznaţionalizat, ne-au impus obiceiurile şi limba lor. Eu fiind studentă la Universitatea de Medicină timp de şapte ani am fost nevoită să învăţ în limba rusă şi apoi 37 de ani am scris şi am vorbit în limba rusă. L-au scos pe Dumnezeu din suflete şi din biserici, ne-au impus armata de ocupaţie care şi până în prezent stă în stânga Nistrului. Cum îndrăznesc ei să-şi spună eliberatori?!”, se revoltă femeia care a venit la acţiunea de protest purtând năframă neagră şi panglică de doliu la piept. Cât despre politicieni, „toţi sunt nişte laşi”, spune ea, „luptă pentru partidul lor, pentru buzunarele lor şi pentru rudele lor apropiate”. „Vecinii mă întreabă, de ce lupţi, tanti Ana, din moment ce copiii îţi sunt în străinătate? Dar oare ei n-au copii, lumea nu are copii? Ei trebuie să aibă un viitor”, spune doctoriţa pensionară. Vorbele ei sunt înghiţite de zgomotul vuvuzelelor, de scandările unioniştilor şi injuriile manifestanţilor ruşi.

„În trecut, ne scoteau cu de-a sila la paradă”

„Atâţia ani ne-au pus cu sila să participam la marşurile şi parada lor. Altfel ne tăiau din salariu. După care se făceau beţii prin curţi. Poate cineva e nostalgic după acea perioadă, eu însă nu. Îi susţin pe aceşti tineri, dar sunt foarte puţini. Unde-i domnul Ghimpu, doamna Pavlicenco, domnul Hadârcă? Trebuia să sărbătorim Ziua Europei. Au permis ca drapelele ruseşti să ocupe Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar noi am fost şi continuăm să fim marginalizaţi. Eu am venit în semn de solidaritate cu aceşti tineri, pentru a marca o zi de doliu”, afirmă o altă chişinăueancă, Felicia Gazea. „Dacă astăzi este zi de sărbătoare, nu e pentru noi, nu e pentru Republica Moldova, care a avut doar de suferit în urma celui de-Al Doilea Război Mondial și în urma ocupației sovietice din Basarabia, care a adus foamete, deportări și oroare”, a declarat Nicu Gusan, membrul Platformei Civice Acțiunea 2012.

Dincolo de gardul de sârmă, ruşii au împărţit mii de panglici Sf. Gheorghe. În mulţimea venită să asiste la concertul dedicat „Zilei Biruinţei” cu participarea vedetelor ruse Lev Leschenko şi Iosif Kobzon, puteau fi văzuţi „Patrioţii Moldovei” în frunte cu Mihai Garbuz, şi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor în frunte cu Vladimir Voronin.

Rogozin, solul sfidător al Kremlinului

Vicepremierul rus, responsabil de regiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, a sărbătorit „Ziua Biruinţei” întâi la Tiraspol, alături de liderul separatist Evgheni Şevciuk. „Criza politică pe care o urmărim acum în Republica Moldova vorbeşte despre faptul că goana după Bruxelles nu a dat roadele scontate. Europa stabileşte condiţii dure, tranşante, un patriot adevărat nu ar fi de acord cu ele. Mai devreme ori mai târziu, apropierea dintre ţările noastre se va produce, deoarece ne leagă o istorie şi noi trebuie să fim împreună”, a declarat Rogozin la întâlnirea cu veteranii de la Tiraspol. La Chişinău, acesta a ajuns în a doua jumătate a zilei. A urcat în scenă şi i-a felicitat pe cei prezenţi de „Ziua Biruinţei”. „De azi înainte, Moldova să sărbătorească aşa această zi importantă care leagă Republica Moldova de Federaţia Rusă şi de întreaga Uniune Sovietică. Felicitări cu ocazia Zilei Biruinţei”, le-a urat celor prezenţi oficialul rus.

Chirtoacă se justifică

Edilul capitalei Dorin Chirtoacă s-a justificat la finele săptămânii trecute că nu cunoştea intenţia Ambasadei Rusiei de a marca „Ziua Biruinţei” din moment ce iniţial o bancă comercială a solicitat piaţa în scopul organizării concertului. „Ambasada Rusiei trebuia să-şi anunţe deschis intenţiile. Iniţial, am primit o înştiinţare din partea Unibank, la care mai apoi s-a alăturat Ambasada Rusiei. Nu cred că era cazul ca Ambasada să se ascundă în spatele unei bănci. Dar, începând cu anul viitor, noi vom organiza manifestări în PMAN, iar cei care vor să marcheze „Ziua Victoriei” să o facă la Memorial, așa cum s-a făcut timp de mai mulţi ani. Piaţa va fi deja rezervată, motiv pentru care nu o vor mai putea rezerva”, a declarat Chirtoacă.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• 9 mai, zi de doliu la Chişinău?
• De ce s-a mers la Ambasada Turciei, dar nu a Germaniei? // Observator
• Basarabenii au cerut la APCE retragerea armatei ruse din Transnistria

Preşedintele CEC: „Vrem ca legislaţia electorală să se bucure de mai multă stabilitate şi previzibilitate”

După două săptămâni de la modificarea Codului electoral, comuniştii au înregistrat o nouă iniţiativă de modificare a legislaţiei electorale. Reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale află din presă despre mofturile deputaţilor de a li se organiza într-un mod sau altul viitorul scrutin.

Fracţiunea PCRM solicită anularea sistemului electoral mixt, proiect legislativ votat în Parlament la 19 aprilie, la iniţiativa deputaţilor PDM, şi cere majorarea pragului electoral de la 4 la 7 la sută. Pentru blocurile electorale formate din două partide se propune un prag electoral de 9 la sută, iar pentru cele formate din trei sau mai multe partide – 11 la sută.

Pentru candidații independenți, pragul minim de reprezentare se propune la 2 la sută. Comuniştii au criticat modificarea legislativă prin care a fost introdus sistemul electoral mixt.

„Cei care au elaborat peste noapte acest proiect au avut un singur scop – interesul personal și cel de partid. Sistemul electoral mixt introdus prin această lege este cuprins de o mulțime de carențe și incertitudini atât de fond, cât și de conținut, iar înlăturarea lor poate avea loc doar prin revenirea la sistemul electoral precedent, cel puțin temporar”, susţin autorii proiectului.

Streleţ: „Ne-am grăbit”

Întrebat dacă PLDM va susține proiectul PCRM privind abrogarea legii cu privire la sistemul electoral mixt, liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, a spus că nu este vorba de o susținere a PCRM, ci de o decizie a PLDM. „Noi am recunoscut că am comis o eroare prin viteza cu care a fost votat acest amendament la Codul electoral. În condiţiile în care nu asigurăm controlul constituţional asupra întregului teritoriu, când nu creăm circumscripţii uninominale pentru diasporă, când nu este implementat registrul electronic al alegătorului care joacă un rol crucial în sistemul mixt de votare, această normă este prematură. Am exprimat aceste argumente înainte de vot, dar ţinând cont de insistenţa fracţiunii care participa la crearea majorităţii pentru susţinerea guvernului, am acceptat acest compromis”, a spus Streleţ.

Precizăm că proiectul privind trecerea la un sistem electoral mixt, propus de deputatul PD Vladimir Plahotniuc, a fost votat în grabă, provocând critici atât din partea unor politicieni, cât și din partea societății civile. S-a vehiculat că adoptarea proiectului lui Plahotniuc ar fi de fapt dovada unui târg politic dintre acesta și Vlad Filat în schimbul votării de către PD a lui Filat în funcția de premier.

Prag electoral ca în Rusia

Comuniştii nu sunt la prima încercare de a majora pragul electoral. Acesta a fost majorat în perioada guvernării comuniste, dar, sub presiunea instituţiilor internaţionale care au criticat acest pas, l-au redus. Deputatul neafiliat Sergiu Sârbu, fost deputat comunist, susţine că majorarea pragului electoral reprezintă un atentat la democraţie şi favorizează partidele mari, cum ar fi PCRM sau PLDM.

„Majorarea pragului electoral va dezavantaja accederea în Parlament a partidelor mai mici. În timpul guvernării comuniste, majorarea pragului electoral până la 6 la sută a fost dur criticată de OSCE şi Comisia de la Veneţia. PCRM a fost nevoit să reducă iniţial acest prag la 5 la sută, iar AIE l-a scăzut mai târziu până la 4 la sută. Un prag electoral de 7 la sută există doar în Rusia şi Turcia, nu şi în ţările europene. Prin astfel de iniţiative legislative se urmăresc interese pur politice. Vor avea de suferit democraţia şi principiile statului de drept”, a spus Sârbu.

Au ignorat avizul CEC

Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, a declarat că deputaţii care au înregistrat noua iniţiativă legislativă nu au solicitat avizul CEC: „În cazul în care va fi adoptată noua modificare a Codului Electoral, noi o vom accepta spre executare aşa cum este. Unica noastră dorinţă ar fi ca legislaţia electorală să se bucure de mai multă stabilitate şi previzibilitate. Până la acest moment, nimeni n-a solicitat niciun aviz din partea CEC”, a spus Ciocan.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Sistemul electoral mixt, între a fi şi a nu fi
• Moldova se înverzeşte
• Comuniştii câştigă la Chişinău, dar pierd în teritorii

Viitoarele alegeri parlamentare, cu 15 milioane de lei mai scumpe

După ce la 19 aprilie curent deputaţii au votat în pripă, ignorând principiul transparenţei, legea privind sistemul electoral mixt, peste o săptămână de la intrarea în vigoare a acesteia, la solicitarea PLDM, a fost creată o comisie specială a Parlamentului care îşi propune să analizeze impactul acestei legi asupra societăţii. La audierile comisiei au participat reprezentanţii societăţii civile care au remarcat că legiuitorii „au pus căruţa înaintea cailor”, prin votarea acestei legi şi apoi consultarea societăţii civile.

„Oriunde în lume, schimbarea sistemului de vot are loc în urma unor dezbateri aprinse, ori sunt convocate referendumuri la care cetăţenii sunt chemaţi să se exprime împotriva sau în favoarea acestei schimbări”, a menţionat Victor Lutenco, şeful Biroului pentru relaţii cu diaspora. Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a reiterat că înainte de a fi aprobat proiectul nu a fost solicitat avizul reprezentanţilor CEC.

Întrebat de deputata Ana Guţu, de cât timp ar avea nevoie CEC ca să informeze populaţia în legătură cu aceste schimbări, Ciocan a zis că îi vine greu să ofere un răspuns la întrebare. „Cert e că vor fi cheltuieli mai mari. În cazul în care însă Parlamentul a votat această lege, Guvernul n-are decât să aloce atât cât va fi nevoie”, a spus el.

Potrivit preşedintelui CEC, dacă pentru viitoarele alegeri parlamentare în formula veche ar fi fost necesare 60 de milioane de lei, pentru noul sistem de vot, Guvernul va trebui să aloce suplimentar vreo 15 milioane de lei.

În total, viitoarele alegeri parlamentare ne-ar putea costa cel puţin 75 de milioane de lei. „Noi nu am analizat oportunitatea acestei legi, ci aspectul procedural. CEC a iniţiat crearea unui grup de lucru la care au fost invitaţi reprezentanţi ai Cancelariei de Stat, ai întreprinderii „Registru” şi ai staff-ului Parlamentului pentru a analiza procedura de implementare a legii”, a mai spus el.

Nedumeriri şi din partea celor care au votat legea

La prima şedinţă a comisiei speciale a Parlamentului, condusă de deputatul PLDM, Tudor Deliu, din care mai fac parte deputata PLDM, Maria Ciobanu, liberala Ana Guţu, deputatul PDM, Adrian Candu, comuniştii Artur Reşetnicov, Vasile Şova şi Grigore Petrenco, au răsunat mai multe întrebări decât răspunsuri. Întrebările au venit atât din partea comuniştilor care s-au opus votării acestei legi, cât şi din partea celor care au votat-o.

„Prin votarea acestei legi se încalcă cel puţin cinci articole din legislaţia RM. Cetăţenii din stânga Nistrului vor fi puşi într-o poziţie discriminatorie. Nu este clar cum vor fi informaţi şi cum vor fi respectate drepturile la vot ale acestora”, a spus Şova. „Legea a intrat în vigoare de cel puţin o săptămână, iar Dvs. cereţi răspuns la o întrebare care trebuia analizată în cel puţin trei luni. Urmează să căutăm soluţii”, a notat Ciocan.

„Noi ne-am întrunit să discutăm diferenţa între sistemul vechi şi cel nou de votare. Haideţi să nu ajungem la extreme din moment ce n-am reuşit să le creăm cetăţenilor din stânga Nistrului condiţii cu un buletin de vot, cu atât mai mult nu vom reuşi acum cu două buletine”, a opinat deputatul democrat Adrian Candu.

Totuşi majoritatea celor prezenţi la audieri au fost de părere că lipsa circumscripţiilor uninominale în regiunea transnistreană şi peste hotare constituie principalele probleme ale acestei legi.

Candu: „Este o răzbunare”

Mai mulţi experţi au fost de părere că liberal-democraţii au votat un pachet de amendamente legislative şi numiri, printre care şi Legea cu privire la sistemul mixt de votare, la propunerea PDM ca o condiţie de constituire a unui nou guvern în cadrul unei alianţe AIE 3.

Acest proces n-a fost dus la bun sfârşit din cauza deciziei Curţii Constituţionale care, în opinia mai multor deputaţi PLDM, a fost inspirată de PDM. În replică, PLDM intenţionează să revoce acest pachet de „bonus-uri” cu susţinerea fracţiunii PCRM. De aceeaşi părere este şi democratul Adrian Candu care a declarat după şedinţa comisiei: „Există o înţelegere între PLDM şi PCRM de a abroga sistemul mixt. Toate eforturile de a apropia cetăţenii de politicieni vor fi reduse la zero. Este o răzbunare”.

Comisia specială urmează să elaboreze un raport în baza audierilor de la şedinţă în care vor fi expuse concluziile membrilor comisiei, după care acesta urmează a fi prezentat în Parlament.

Sistemul electoral mixt prevede că jumătate dintre deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar cealaltă jumătate direct, în circumscripţii uninominale. Iniţiativa legislativă a fost înaintată de democratul Vlad Plahotniuc. Proiectul, chiar dacă nu avea avizul guvernului, comisiilor din Parlament şi al CEC, s-a bucurat de susţinerea membrilor PD, PLDM, a grupului reformator din PL şi a neafiliaţilor.

Deputaţii comunişti s-au opus votării, invocând riscul coruperii alegătorilor şi deputaţilor după ce aceştia vor ajunge în Parlament. Liberalii, în frunte cu Mihai Ghimpu, s-au abţinut de la vot menţionând că astfel sunt discriminaţi cetăţenii de peste hotare şi din stânga Nistrului.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Comuniştii vor prag electoral ca în Rusia
• Cazul Veaceslav Ioniţă // Observator
• Dreptul la votul prin corespondenţă

Urna de vot pentru demiterea preşedintelui Parlamentului Marian Lupu

Marian Lupu a fost demis din funcția de speaker. 76 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova au votat pentru revocarea lui Lupu

După demisia şefului executivului, RM a rămas şi fără preşedinte al legislativului. Proiectul de demitere a preşedintelui Parlamentului a fost propus de mai multe ori de fracţiunea comunistă, ieri însă s-a bucurat de susţinerea deputaţilor liberal-democraţi, a grupului de deputaţi neafiliaţi şi a grupului de reformatori PL conduşi de deputatul Ion Hadârcă. Până la alegerea unui nou speaker, atribuțiile funcției vor fi exercitate de vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici.

Pe culoarele Parlamentului se vorbea că aceasta ar fi replica liberal-democraţilor la decizia Curţii Constituţionale care a calificat drept neconstituţional decretul preşedintelui Nicolae Timofti privind desemnarea lui Vlad Filat în calitate de candidat la funcţia de premier.

Înainte de a iniţia procedura de demitere, preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, i-a sugerat lui Marian Lupu, că ar fi bine să-şi onoreze promisiunile pe care le făcea anterior când spunea că dacă premierul îşi dă demisia benevol, îi va urma exemplul în aceeaşi zi, iar un nou acord de guvernare va fi renegociat de la „varianta zero”. În replică, democratul a declarat că nu-şi va da demisia.

Votul PLDM–PCRM

Deputaţii au creat o comisie privind organizarea votului secret pentru revocarea preşedintelui Parlamentului, iar prin cabina de votare au trecut 33 de deputaţi comunişti, 31 de deputaţi PLDM, cei patru socialişti din grupul lui Dodon, neafiliatul Sergiu Sârbu şi grupul de reformatori PL. Deputaţii PD şi cei ai PL au anunţat că nu participă la procedura de demitere a preşedintelui. Mai mult, Mihai Ghimpu a ieşit cu un discurs în faţa Parlamentului în care a încercat să avertizeze deputaţii PLDM că ceea ce întreprind este o răzbunare care va avea efect de bumerang.

„Dacă va fi demis dl Lupu, PCRM nu va vota pentru alt preşedinte de Parlament, ei vor alegeri anticipate. Vicepreşedintele Parlamentului, Liliana Palihovici, nu va avea dreptul să conducă, să convoace şedinţe ori să semneze legile votate de Parlament. Dacă în trei luni Parlamentul nu va adopta nicio lege, preşedintele statului va fi obligat să dizolve Parlamentul, adică vom avea alegeri anticipate”, a spus Ghimpu. Deputatul democrat Igor Corman i-a acuzat pe liberal-democraţi că prin demiterea lui Lupu „doresc să facă alianţă cu comuniştii şi să-i aducă pe aceştia la guvernare”.

Liberal-democratul Tudor Deliu a declarat în replică: „Dle Corman, a venit momentul adevărului. Nu am insinuat când aţi votat moţiunea de cenzură împreună cu comuniştii, de ce nu v-aţi întrebat atunci încotro ducem ţara?”. Liderul comunist Vladimir Voronin a declarat senin că „actuala situaţie poate fi schimbată numai prin alegeri anticipate şi că acest parlament nu are perspectivă”. Marian Lupu a fost demis din funcţia de speaker cu votul a 76 de deputaţi.

Criză profundă

Solicitat de JURNAL de Chişinău, Nicolae Osmochescu, expert în drept constituţional, a declarat că situaţia politică din Republica Moldova este fără precedent. „E o situaţie unică probabil când într-un stat se demite şi guvernul şi conducerea parlamentului. A fost blocată activitatea Parlamentului şi mi-e teamă că peste trei luni, ceea ce e real, vom avea alegeri anticipate. În cazul în care nu vor dori anticipate, deputaţii vor trebui să aleagă un alt preşedinte, care trebuie să întrunească cel puţin 67 de voturi, ceea ce e puţin probabil.

În percepţia mea, nu există altă ieşire decât alegerile anticipate, nu cred în varianta zero şi este dificil de presupus cine dintre candidaţi poate fi sigur că va întruni voturile necesare pentru a fi învestit în funcţia de premier. O asemenea situaţie n-a fost nici într-o ţară după cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus expertul.

Buboiul s-a spart

Comentatorul politic Viorel Cibotaru este de părere că la propunerea PDM, liberal-democraţii au votat un pachet de amendamente legislative şi numiri ca o condiţie de constituire a unui nou guvern în cadrul unei alianţe resetate AIE 3. Acest proces însă n-a fost dus la bun sfârşit din cauza deciziei Curţii Constituţionale, care, în opinia mai multor experţi, în special a unor deputaţi PLDM, a fost inspirată de PDM. „PLDM sugerează prin decizia sa că acest pachet de bonusuri se revocă şi are susţinerea fracţiunii PCRM în acest sens. Acum s-a produs o explozie a unor conflicte ascunse.

E bine pentru societate, existenţa unui nivel înalt de corupţie, situaţia de stat capturat, oligarhizarea puterii făceau practic ineficiente oricare alte activităţi. Acestea se răsfrângeau în ultima instanţă asupra nivelului de trai al oamenilor. Soluţionarea e mai benefică decât inhibarea acestor conflicte şi perpetuarea unei stări de capturare a statului”, a spus Cibotaru.

Ne apropiem de anticipate

Imediat după anunțarea rezultatelor votării, Marian Lupu a dispărut de la tribuna Parlamentului. Colegul său de partid, Adrian Candu, a ținut să felicite pe o notă ironică deputații care au votat revocarea lui Lupu. „Felicitări PCRM și PLDM că ați adus țara la anticipate. Din momentul acesta, activitatea Parlamentului este blocată, vicepreședintele Parlamentului nu are dreptul nici să convoace ședințele Parlamentului”, a spus Candu. Acesta a fost însă contrazis de vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici: „Ședința Parlamentului este deschisă de președinte sau de unul dintre vicepreședinți. Ceea ce facem acum este legal”.

„Nu vă bucurați, sesizăm Curtea Constituțională și hotărârea dvs. zboară. Motivele le veți afla mai târziu. Nu vă bucurați așa!”, a exclamat Mihai Ghimpu. În replică, deputatul PCRM, Artur Reșetnicov, a sugerat: „Probabil că dl Ghimpu cunoaște unele decizii care deja sunt scrise la CC”.

Svetlana COROBCEANUArticole asemănătoare:

• Liderii AIE se învinuiesc reciproc de trădare
• Anticipate!
• Funcţiile din Parlament au fost împărţite!

Tatiana Trebeş la mormântul surorii sale, Ecaterina

Un şofer care a provocat un accident rutier soldat cu decesul a două eleve a fost repus în libertate după jumătate de an de detenţie

Părinţii a două tinere care şi-au pierdut viaţa într-un cumplit accident rutier luptă de doi ani ca şoferul vinovat de accident să fie tras la răspundere. Prima instanţă l-a condamnat la şapte ani privaţiune de libertate, dar după jumătate de an de închisoare, la începutul lunii aprilie curent, prin decizia Curţii de Apel, acesta a fost eliberat direct din sala de judecată.

La dosar sunt anexate trei expertize judiciare: două efectuate în Republica Moldova constată că şoferul a fost în situaţia în care nu putea evita impactul şi că ar fi respectat legislaţia rutieră şi o expertiză efectuată de experţi din România care arată că impactul ar fi avut urmări mai puţin grave dacă şoferul ar fi adaptat viteza la condiţiile de drum.

Familii distruse

Elena, Ecaterina şi Anastasia, eleve în clasa a XII-a, se întorceau în seara zilei de 2 ianuarie 2010 de la patinoar, din mun. Chişinău. În acest mod, fetele au marcat ziua de naştere a Elenei care împlinise 18 ani. Au coborât din microbuzul de pe ruta Orhei–Chişinău pe la ora 17.15 în cartierul Burcuta din Orhei. Urmau să traverseze drumul. Anastasia, care mergea prima, s-a asigurat că nu e niciun pericol. Celelalte două fete veneau în urma ei. În câteva zeci de secunde însă a auzit un scârţâit de automobil şi a fost orbită de o lumină puternică. Şi-a văzut colegele în aer.

Impactul a fost atât de puternic încât Elena şi Ecaterina au fost aruncate la 48 m pe drum. „Aveau hainele rupte. Ecaterina, deşi avea cizme noi, i-au rămas tălpile în mijlocul drumului”, ne spune Tatiana, sora Ecaterinei.

Părinţii au fost sunaţi de Anastasia. S-au dus direct la spital. Prima a fost dusă în sala de operaţii Elena, care era în comă. Aceasta a decedat peste jumătate de oră. Ecaterina era conştientă şi a reuşit să schimbe câteva cuvinte cu părinţii. „Ne-a întrebat ce e cu Elena. Ne-a spus că o doare piciorul şi în regiunea gâtului”, ne spune sora fetei, Tatiana Trebeş.

La miezul nopţii, Ecaterina a fost dusă pe masa de operaţii, unde peste o oră s-a stins din viaţă. Expertiza medicală a arătat că avea plămânul rupt în două, o hemoragie internă care a blocat activitatea rinichilor, piciorul şi mâna fracturate. „La spital, tata a dat ochii cu şoferul, Nicolae Bodnari, şi soţia acestuia, el fiind însoţit de poliţie pentru testul de alcoolemie. I-a zis că a distrus două familii, iar soţia acestuia s-a răstit: ‘Mai bine te-ai ruga pentru fiică-ta decât ai căuta vinovaţi’”, ne spune Tatiana.

Prima şi ultima oară au fost sunaţi de şofer în timpul funeraliilor, a cerut să se întâlnească pentru a „clarifica” situaţia. Copleşit de durere, Pavel Trebeş, tatăl fetei decedate, i-a spus că are lucruri mai importante de făcut în acel moment decât să se întâlnească cu el.

Poliţiştii martori la accident

O ironie a sorţii a făcut ca accidentul să se producă în preajma unui echipaj al poliţiei rutiere, care se întorcea de la un alt accident. În instanţă, poliţistul Igor Calugher a mărturisit că, în timp ce se deplasau cu maşina de patrulare, a observat un automobil „VW Sharan”, care i-a depăşit cu o viteză de circa 90–100 km pe oră. Peste câteva minute, au văzut accidentul. Nu se ştie însă din ce cauză, ajunşi la faţa locului, poliţiştii Dumitru Vrabie şi Igor Calugher nu au marcat distanţa dintre locul impactului şi locul în care au căzut victimele, precum şi distanţa de la momentul impactului şi locul în care a oprit maşina, fapt care a îngreunat ulterior elaborarea schemei accidentului.

Ancheta, tergiversată

Una din tinerele accidentate, Ecaterina Trebeş

După moartea celor două fete, timp de patru luni, familia nu a fost contactată de niciun reprezentant al poliţiei ori al anchetei. Au mers la Comisariatul Orhei unde au aflat că a fost pornită o urmărire penală, dar li s-a spus că astfel de dosare pot dura mai mulţi ani. Aflând însă că după patru luni nici măcar nu fusese efectuată expertiza automobilului şi nici nu fusese calculată viteza cu care conducea şoferul, părinţii s-au indignat.

„E posibil oare ca şoferul, care nu şi-a exprimat regretul pentru că a luat viaţa a doi oameni, cel care nu a propus niciun ajutor părinţilor care nu erau pregătiţi pentru funeralii, să continue să se plimbe în libertate nepedepsit de lege? E posibil să avem încredere în poliţiştii care nici măcar n-au ştiut să marcheze locul accidentului”, s-au întrebat Pavel Trebeş şi Gheorghe Cuza, părinţii fetelor, în scrisori adresate Preşedinţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale şi altor structuri cărora le-au solicitat ajutorul.

Drept rezultat, au fost informaţi că ofiţerul de urmărire penală, Valentin Pantaz, a fost sancţionat cu mustrare aspră. Au mai avut nevoie de aproape un an de zile ca să obţină două rapoarte de expertiză tehnică. Ambele expertize efectuate de experţii Mihail Tverdohleb şi Ţurcanu Valeriu de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare constatau că şoferul a fost în situaţia în care nu putea evita tamponarea pietonilor în condiţiile drumului şi că acesta s-ar fi deplasat respectând Regulamentul rutier.

Părinţii au solicitat o expertiză independentă în România. În urma calculelor efectuate de experţii români, autoturismul Volkswagen Sharan circula cu o viteză de 90 km pe oră, şi nu de 80, aşa cum susţinea şoferul. Şoferul a declanşat frânarea cu întârziere. Dacă ar fi declanşat-o în momentul în care a avut posibilitatea să observe victimele şi ar fi respectat Regulamentul rutier, accidentul s-ar fi produs, dar efectele ar fi fost mai puţin grave. Accidentul ar fi putut fi evitat dacă şoferul ar fi condus cu o viteză mai mică de 67 km pe oră.

Eliberat din sala de judecată

Reieşind din probele acumulate la dosar şi declaraţiile martorilor, Judecătoria Orhei l-a găsit vinovat şi l-a condamnat pe Nicolae Bodnari la 5 noiembrie 2012 la şapte ani privaţiune de libertate. Avocatul şoferului a contestat decizia la Curtea de Apel Chişinău. La 10 aprilie curent, prin decizia judecătorului Iurie Iordan, Nicolae Bodnari a fost eliberat din sala de judecată urmând să-şi ispăşească pedeapsa condiţionat.

Valentin Guţu, avocatul şoferului, s-a arătat satisfăcut de decizia instanţei. „Reieşind din materialele dosarului penal, consider că clientul meu nu este vinovat de accident, fapt demonstrat şi de expertizele tehnice. Fetele au traversat drumul în preajma vehiculului. Şoferul nu avea pur şi simplu posibilitatea tehnică să evite accidentul”, spune el făcând trimitere la cele două expertize realizate în RM.

În ce priveşte expertiza efectuată de experţii din România, el precizează că „aceasta nu a fost acceptată ca probă la dosar, deoarece nu a fost efectuată conform cerinţelor legislaţiei din RM”. „Am încercat să discutăm cu familiile fetelor, dar au refuzat să se întâlnească cu clienţii mei. Ei doresc sânge, aşa mi-au spus. Despre prejudiciul material, ce să zic, din moment ce clientul meu nu se simte vinovat, de ce-ar plăti?”, se întreabă avocatul.

Vor lupta până la capăt

Avocatul familiilor Trebeş şi Cuza, Victor Panţâru, a declarat că clienţii săi nu sunt de acord cu această decizie şi că o vor contesta în instanţa superioară. „Este o pedeapsă blândă care nu vine să restabilească dreptul moral al familiilor tinerelor decedate. În eventualitatea în care persoana nu-şi recunoaşte vinovăţia, pentru a restabili echitatea socială, clienţii mei consideră că restabilirea dreptăţii pentru ei ar fi să-i fie stabilită pedeapsă cu închisoarea. Vom contesta mai departe această decizie. Ulterior, vom iniţia un proces civil în care vom solicita achitarea prejudiciului moral şi material familiilor clienţilor mei”, a spus Panţâru. Părinţii fetelor decedate s-au arătat şocaţi de decizia lui Iordan şi spun că vor merge până în pânzele albe pentru a-şi apăra drepturile.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Şofer de maxi-taxi beat la volan
• Trei vieţi spulberate pe şosea
• Au gonit spre moarte

Sistemul electoral mixt ar putea schimba configuraţia viitorului legislativ

La finele săptămânii trecute, cu o grabă de invidiat, a fost votat în două lecturi, promulgat şi publicat într-o ediţie specială a „Monitorului Oficial” proiectul de decizie privind implementarea sistemului electoral mixt în Republica Moldova. Iniţiativa legislativă a fost înaintată de democratul Vlad Plahotniuc. Proiectul, chiar dacă nu avea avizul guvernului, comisiilor din Parlament şi al Comisiei Electorale Centrale (CEC), s-a bucurat de susţinerea membrilor PD, PLDM, a grupului reformator al PL şi a neafiliaţilor.

Comuniştii au părăsit sala, iar liberalii în frunte cu Mihai Ghimpu s-au abţinut de la vot. Astfel, începând cu următoarele alegeri, viitorul legislativ va fi constituit din 51 de deputaţi aleşi pe liste de partid şi 50 de deputaţi aleşi în cadrul circumscripţiilor uninominale. În circumscripţii vor câştiga candidaţii care vor obţine majoritatea, iar dacă nimeni nu va obţine 50% plus un vot, va fi organizat un nou scrutin peste două săptămâni.

Societatea civilă şi-a exprimat îngrijorarea şi nedumerirea în legătură cu lipsa de transparenţă şi adoptarea în grabă a acestui proiect. „Este adoptat fără consultarea cetăţenilor şi a unor instituţii internaţionale, precum Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei, fără avizele guvernului, ministerelor şi ale altor comisii parlamentare, precum şi în lipsa avizului consultativ al CEC fapt care amplifică temerea că adoptarea acestuia face parte dintr-un târg politic în contextul negocierilor de depăşire a crizei politice din RM”, se spune într-un comunicat al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Totodată, membrii Coaliţiei s-au arătat îngrijoraţi că vor fi limitate drepturile electorale ale cetăţenilor RM din regiunea transnistreană, dar şi a celor de peste hotare care, spre deosebire de restul populaţiei, vor vota doar în baza listelor de partid. Potrivit lor, experiența statelor vecine demonstrează că beneficiile sistemului electoral mixt nu au influenţat asupra calității clasei politice, nu au adus politicienii mai aproape de cetățeni, ci doar a stimulat corupția electorală și postelectorală, utilizarea resurselor administrative în campaniile electorale, precum și alte fenomene negative.

„Târg între politicieni”

Apelul societăţii civile a rămas însă fără răspuns, proiectul de decizie fiind votat în aceeaşi zi. „Nu cunosc alte iniţiative legislative care să fi fost votate şi promulgate atât de rapid. Legea cu privire la transparenţa decizională prevede că orice proiect de lege trebuie făcut public cu 15 zile înainte de a fi adoptat pentru a da posibilitatea unor consultaţii cu societatea civilă. Totul s-a făcut peste noapte. Cum un politician poate să invoce interesul alegătorului din moment ce acesta nu a avut posibilitatea să se exprime. Astfel de proiecte esenţiale trebuia dezbătute cel puţin câteva luni. Acest fapt mă face să cred că proiectul în cauză a fost votat în cadrul unui târg mai larg dintre politicieni”, a declarat pentru JURNAL Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene.

Exemplul Găgăuziei

Autorii proiectului au invocat că votarea deputaţilor doar în baza listelor de partid duce la pierderea contactului dintre cetăţeni şi aleşi. Alegătorul se află în situaţia în care nu cunoaşte decât liderii partidelor şi mai puţin pe ceilalţi reprezentanţi ai acestora. Comuniştii susţin însă că la baza proiectului ar fi o înţelegere dintre liderii PD şi PLDM. Aceştia din urmă şi-ar fi dat votul în schimbul votării de către democraţi a candidaturii lui Vlad Filat la funcţia de premier. „Democraţii au propus un proiect periculos. De exemplu, la ultimele alegeri din Găgăuzia, niciun candidat PD nu a fost votat, iar astăzi aceştia au majoritatea în Adunarea Populară. Astfel, prin cumpărare şi corupere în perioada postelectorală, va fi formată majoritatea şi în Parlamentul RM”, este de părere deputatul comunist Eduard Muşuc.

În interiorul partidelor lipseşte democraţia

Analistul politic Valentin Dolganiuc nu exclude faptul că unii politicieni ar avea planuri şi interese legate de acest proiect de decizie, dar salută aprobarea lui. „Altă soluţie pentru demonopolizarea vieţii de partid şi responsabilizarea celor care ajung în parlament faţă de electorat nu există. Pe listele de partide ajung persoane care nu au nici în clin nici în mânecă cu adevărata viaţă politică din RM. Partidele politice în RM nu mai sunt partide, ci proiecte politice: proiectul politic Voronin, proiectul politic Filat, Ghimpu ori Plahotniuc. Un partid politic se deosebeşte de un proiect politic, există o democraţie, dialog în interiorul partidului, cu schimbarea liderului atunci când nu face faţă. Pe când un proiect politic prevede investirea banilor şi scoaterea acestora când se ajunge la guvernare. Aici e toată criza noastră politică, noi nu avem partide, ci proiecte politice în cadrul cărora lipseşte cu desăvârşire dialogul, democraţia, numai spui ceva ce nu împărtăşeşte şeful şi eşti taxat ca trădător”, spune Dolganiuc.

Potrivit lui, votul uninominal va apropia alegătorul de ales. Comuniştii ar putea fi primii afectaţi de proiect că nu vor mai putea specula cu carisma liderului său de partid. „Sigur că există anumite interese, dar cei care îşi fac iluzii că vor putea face anumite matrapazlâcuri să cumpere voturi ar putea fi dezamăgiţi. Mai devreme ori mai târziu, în această lege va fi introdusă modificarea privind responsabilitatea deputatului ca în cazul primarilor, a promis să realizeze ceva trebuie s-o facă, în caz contrar, va fi rechemat. Cert e că persoana nu va fi dependentă de liderul de partid”, a mai spus Dolganiuc.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Comuniştii vor prag electoral ca în Rusia
• Plahotniuc nu a votat pentru Valentina Buliga în primul tur?
• Politicieni din clasa întâi // Observator

Sponsorii au finanţat drapelul, morga şi automobilul conducerii

Preşedintele raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, membru PLDM, s-a ales cu o maşină de lux, de marca Şcoda Superb, de culoare neagă, în valoare de 328 de mii de lei. Potrivit liderului fracţiunii comuniste, Dumitru Goncearenco, în total au fost alocaţi din bugetul raional circa 1 milion de lei, pentru patru automobile de marca Şcoda, celelalte fiind achiziţionate la un preţ de circa 200 de mii de lei. Ministerul Finanţelor şi-a dat acordul pentru achiziţionarea a doar două automobile. Solicitat de JURNAL, preşedintele raionului a declarat că maşina a fost procurată nu din bani publici, ci „din sponsorizări”.

„Au fost transferaţi bani la Consiliul raional pentru diferite acţiuni de-ale noastre, şi după ce-au fost făcute aceste acţiuni, au rămas bani. Am luat-o pe cea mai simplă din maşinile Şcoda…”, a spus Rotaru. Remarcăm că e totuşi vorba de o maşină de lux Şcoda Superb. „Da, e Şcoda Superb, dar e cea mai simplă. Cealaltă maşină era veche şi am transmis-o în gestiunea Poliţiei Rutiere”, spune Rotaru.

Bani „de la oameni care iubesc cultura”

Potrivit unor consilieri, automobilul de serviciu rămas de la fostul preşedinte al raionului a fost procurat în 2009 şi era în stare bună, până a fi implicat într-un accident în 2011. „Prostii! Nu a fost niciun accident. Era un Mitshubishi Galant, iar în momentul în care am avut surse suplimentare pe cont, nu bani publici, ci sponsorizări, s-a ieşit cu iniţiativa să cumpărăm un Şkoda Superb, cea mai simplă Şkoda”, repetă acesta. Potrivit lui Rotaru, sponsorizările ar fi fost efectuate în cadrul Festivalului „Meşterul Manole” de la Criuleni. „S-au colectat bani de la agenţi economici, de la oameni care iubesc cultura, s-a petrecut festivalul, o anumită sumă s-a cheltuit, alta a rămas. Aşa am luat maşină”, spune Rotaru.

Citiţi continuarea în ediţia print.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Ciocoi noi în maşini de lux
• CC a depistat prejudicii de milioane la Dubăsari
• Nemulţumiri în Consiliul Raional Dubăsari

Premierul desemnat a demarat negocieri cu deputaţii din Parlament privind acordarea încrederii noului Guvern. Vlad Filat a evitat să spună cu cine anume va purta discuţii şi care-i sunt propunerile. Totodată demnitarul a refuzat să ofere vreun comentariu pe marginea scindării care are loc în Partidul Liberal. „Vom avea consultări mai largi cu toţi cei care este firesc să fie implicaţi în acest proces, ca până la data limită stabilită de Constituţie să vin în faţa Parlamentului cu un program de activitate a Guvernului şi cu o listă nominală a Cabinetului de miniştri”, a spus Filat.

Până în prezent, doar democraţii şi-au anunţat disponibilitatea de a dialoga. Grupul liberalilor conduşi de Mihai Ghimpu şi comuniştii rămân categorici şi declară că nu vor participa la negocieri. Vlad Filat a refuzat să comenteze acuzaţiile aduse de Ghimpu, care a declarat că anume liderul PLDM s-ar face vinovat de scindarea din PL pentru a-şi aduna voturile necesare învestirii noului Guvern Filat, premierul în exerciţiu menţionând doar că nu vede nicio legătură între tensiunile interne ale Partidului Liberal şi consultările pe care le-a demarat. „Ceea ce se întâmplă în PL nu are nicio legătură cu învestirea Guvernului, eu sper să se rezolve mai repede pentru că avem nevoie de un partener de discuţii”, a afirmat Filat.

Demnitarul mai are la dispoziţie zece zile pentru a-şi prezenta în plen programul de guvernare şi componenţa noului cabinet. Grupul lui Vadim Mişin a declarat anterior că vor lua o decizie doar după ce vor vedea componenţa Guvernului propus şi programul de guvernare. La rândul său, liderul socialiştilor, Igor Dodon, a spus că vor lua o decizie finală după ce vor consulta Consiliul Republican al PSRM. „Personal nu vad niciun rost să-l votam pe Filat, după ce acum câteva săptămâni l-am demis. În câteva săptămâni, Filat nu s-a schimbat, iar noul guvern, condus după aceleaşi clişee, nu va deveni nici mai profesionist, nici mai puţin corupt. În calitate de lider de partid, le voi propune colegilor mei să nu susţină candidatura lui Filat şi voi cere în această privinţă susţinerea partidului în cadrul Consiliului Republican al PSRM. Atunci vom avea şi o decizie finală definitivă”, a declarat Dodon.

Pentru formarea noului Guvern, candidatul pentru funcţia de premier are nevoie, potrivit legislaţiei, de susţinerea a 51 de parlamentari.

Pe lângă fracţiunea PLDM care întruneşte 31 de deputaţi, Vlad Filat mai are nevoie de alte 20 de voturi. Dintre acestea, 15 ar putea veni din partea deputaţilor PD, iar trei din partea grupului condus de Vadim Mişin. Pe lângă cei patru deputaţi neafiliaţi din grupul lui Igor Dodon, în Parlament mai sunt deputaţii neafiliaţi Sergiu Sîrbu şi Mihai Godea. Ultimul refuză categoric să-l voteze pe Filat. Sergiu Sîrbu a declarat că va lua o decizie, după ce va vedea programul de guvernare şi în funcţie de acceptarea unor condiţii, pe care le va înainta legate de accesul la justiţie, cum ar fi demonopolizarea avocaturii. Opoziţia parlamentară a anunţat că nu va vota candidatul prezentat de şeful statului.

Cei şapte deputaţi reformatori din PL n-au declarat deocamdată tranşant că îl vor vota pe Vlad Filat, dar au lăsat să se înţeleagă că aşa vor proceda pentru evitarea alegerilor anticipate şi pentru cauza naţională.

În cazul în care Guvernul propus nu va obţine votul majorităţii parlamentare, preşedintele va desemna un nou candidat pentru funcţia de premier. În situaţia în care deputaţii vor respinge repetat noul Cabinet, preşedintele ţării poate dizolva Parlamentul sau propune un nou premier. Potrivit legii, dacă în 45 de zile de la prima solicitare, Parlamentul nu va accepta vreun candidat propus de şeful statului, Legislativul este dizolvat şi sunt organizate alegeri anticipate.

Svetlana Corobceanu

 Articole asemănătoare:

• Vom avea preşedinte sau o nouă guvernare?
• NEGRU // Noua conjunctură politică la Chişinău
• Oferta PCRM pentru PD

Interviu cu călugărul Ion, de la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Ţigăneşti

Jurnal de Chişinău a relatat în ediţia trecută despre conflictul de la Mănăstirea Ţigăneşti, unde situaţia s-a tensionat începând cu 6 martie, curent, odată cu emiterea de către Curtea Supremă de Justiţie a unei hotărâri prin care sunt anulate deciziile instanţelor naţionale, prin care a fost deposedat de circa 14 hectare controversatul om de afaceri, Gheorghe Străisteanu. În prezent, Străisteanu încearcă să-şi revendice drepturile de proprietate solicitând anularea contractelor de vânzare a terenurilor de către Primăria Ţigăneşti Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”. Deşi instanţa nu s-a pronunţat încă, acesta a descins în repetate rânduri pe teritoriul complexului monastic, recurgând la acţiuni de intimidare a stareţului şi a călugărilor de acolo. Călugărul Ion, vizat şi în articolul precedent, după ce a fost înregistrat de Străisteanu cu un discurs mai puţin ortodox la adresa acestuia, a acceptat să ne ofere un interviu despre situaţia de pe teritoriul mănăstirii.

- Părinte Ion, pe parcursul ultimei luni v-aţi transformat într-un fel de „scut” al călugărilor, ce v-a determinat să vă mutaţi din chilie în ghereta de la poarta complexului?

N-aş spune că sunt scutul mănăstirii, dar mă doare inima pentru ceea ce se întâmplă. Sunt de 15 ani aici. Mănăstirea este situată mai departe de sat, de civilizaţie. Ne-am dorit ca în Postul mare să dublăm faptele bune, să slujim oamenilor. Imediat însă ce a fost pronunţată decizia CSJ, Străisteanu despre care nu prea auzisem nimic din 2008, a reluat atacurile la adresa noastră. Face presiuni. Sloboade clevetiri. Ne numeşte cu vorbe urâte în prezenţa enoriaşilor. Începând cu 18 martie, timp de o săptămână, în fiecare zi a chemat poliţia pe teritoriul mănăstirii. Acolo mai este o gheretă, unde şi-a adus el pază. Chiar dacă e teritoriul mănăstirii, i-am permis paznicului să stea acolo pentru că e frig afară, şi omul nu poartă nicio vină pentru ceea ce se întâmplă.

- Străisteanu susţine că cineva dintre călugări ar fi tras cu arma în direcţia paznicului angajat de el?

Poliţia a fost la faţa locului şi a constatat că apelurile lui sunt neîntemeiate, că el de fapt este cel care tensionează situaţia, apoi tot el cheamă poliţia. La paza de la intrarea în Mănăstire există o armă pneumatică, pe care o ţinem de formă. Nu ne-am folosit niciodată de ea, n-am ameninţat pe nimeni. Mănăstirea nu a avut niciodată probleme cu tâlhari ori cu altcineva, decât cu Străisteanu. Nu ştim de unde a luat el că sunt urme de gloanţe în geam. Acesta e spart de mai mult timp. Străisteanu susţine că e proprietar pe pământurile noastre, deşi pe moment suntem în litigiu. Nu există o decizie a instanţei prin care să fie anulate contractele Mănăstirii.

- Aţi încercat cumva să aplanaţi conflictul pe cale amiabilă?

Conflictul e vechi. Încă în perioada guvernării comuniştilor, el a luat lacul în arendă de la mănăstire. Apoi l-a îngrădit şi a început să-şi înalţe neautorizat un bar, discotecă, terase. De aici s-a iscat conflictul în care ne-a omorât calul, a bătut un călugăr, a împuşcat în raţele noastre care înotau pe lac. Ne-a deconectat timp de un an de la energia electrică şi ne-a lăsat, după ce a pierdut terenurile în instanţă, o datorie de 32 de mii de lei pentru energia electrică. Niciodată n-am apelat poliţia, tot el era cel care o apela. Acum noi trebuie să ne apărăm cumva. Mergem prin instanţe.

Cât au activat localurile sale înălţate pe malul lacului din faţa bisericii, slujba la biserică se împletea cu ecourile muzicii de la discoteca pe care o conducea. Zilnic, veneau câte 200 – 300 de maşini la odihnă pe malul lacului, lumea intra pe teritoriul mănăstirii în costume de plajă. Şi în prezent se laudă la toţi că, începând cu luna mai, îşi va continua construcţiile. Vă închipuiţi paradoxul – lângă o mănăstire retrasă de aşezarea oamenilor, unde călugării îşi doresc să-şi continue rugăciunile în linişte, el creează o atare atmosferă?

- În ce măsură vă susţin oamenii în această situaţie?

Atât călugării, cât şi enoriaşii sunt derutaţi de acest scandal. De altfel, chiar în prezenţa oamenilor ne-a numit cu vorbe urâte, injurii, supărat că am fi pescuit peşte în iaz înainte de Bunavestire. Nu-i adevărat că ar fi lăsat peşte în lac, aşa cum a declarat anterior pentru ziarul Dvs., l-a secat înainte să plece şi a luat peştele din el. Mănăstirea a turnat puiet şi, acum, lacul este proprietatea mănăstirii. Străisteanu nu deţine niciun document de proprietate, de ce să ne ameninţe cu poliţia, spre exemplu, că pescuim? La mănăstire vin oameni paşnici, în pelerinaj şi e regretabil că suntem provocaţi, că văd poliţie şi tipi suspecţi, din pază, la intrare. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm însă să facem faţă acestei situaţii dificile.

- Străisteanu spune că mănăstirea ar fi folosită ca un paravan pentru nişte oameni bogaţi, care doresc să pună mâna pe aceste pământuri, în ce măsură este adevărat acest lucru?

Pe moment, mănăstirea are o datorie de circa 200 de mii de lei. Nu avem nici mecenaţi, nici sponsori, aşa cum menţionează el, altfel ne-am fi descurcat şi noi mai uşor. Aşa însă ne descurcăm cu propriile puteri şi cu ajutorul unui proprietar al unui magazin de construcţii din Străşeni, care ne ajută cu materiale de construcţie, fapt care face posibilă continuarea lucrărilor de construcţie pe teritoriul mănăstirii.

- Aţi discutat cu Străisteanu într-un limbaj mai dur, ameninţându-l că-i „suciţi gâtul” şi că îl „caliciţi pe viaţă”, înregistrare pe care acesta o foloseşte acum împotriva Dvs. În ce împrejurări a fost făcută înregistrarea şi oare biserica nu condamnă un atare comportament?

El a ameninţat un călugăr de la mănăstire. Eu m-am apropiat să-i iau apărarea, căci dacă noi nu ne vom apăra, atunci cine o va face? Am coborât la nivelul lui Străisteanu, un limbaj mai civilizat nu l-ar fi înţeles. A fost o avertizare verbală. Nu ştiam că face înregistrări. Ne numeşte hoţi, bandiţi, am vorbit aşa ca să mă fac înţeles.

- Vă mulţumesc.

Interviu realizat de Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Reglări de conturi la Mănăstirea Ţigăneşti
• Tainele lui Cucu
• Raiul de la Vărzăreşti

Călugării de la Mănăstirea Ţigăneşti se plâng că un fost deputat, Gheorghe Străisteanu, şi-a reluat atacurile asupra lor

Reglări de conturi ca în filme la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Ţigăneşti, chiar în Postul Mare. Spaima călugărilor, controversatul ex-deputat Gheorghe Străisteanu, recunoscut de CEDO ca parte lezată în drepturi în scandalul legat de pământurile din preajma mănăstirii, a întreprins începând cu luna martie câteva tentative de a-şi revendica dreptul de proprietate asupra a 14 hectare. Ostilităţile se întâmplă în pofida faptului că nicio instanţă de judecată n-a anulat deocamdată drepturile asupra acestor terenuri deţinute de mănăstire.

La întrarea în curtea Mănăstirii Ţigăneşti îţi dai seama cu greu cine şi ce interese apără. Într-o gheretă se găsesc oamenii din paza lui Străisteanu, în alta reprezentanţii pazei firmei „Interpares PRIM” SA (fostul fond de investiţii Asito-Invest-Prim), unii dintre care se mai prezintă că ar fi şi din partea „Orvento Metal Trading Co” SRL, aceasta din urmă specializată în business cu metale pentru construcţii. Tot aici mai poate fi văzut şi câte un călugăr care, atunci când în teritoriu descinde Străisteanu şi spiritele se încing, începe să filmeze.

Construcţii neautorizate în preajma Mănăstirii

Conflictul dintre Mănăstirea Ţigăneşti şi controversatul om de afaceri durează de mai mulţi ani. Străisteanu a încheiat contracte de vânzare-cumpărare a 14 ha de terenuri cu primăriile Oneşti şi Ţigăneşti prin anii 1999-2001. Fără a le schimba destinaţia din terenuri agricole în terenuri pentru construcţii, eschivându-se astfel de la plata impozitelor, afaceristul a demarat construcţia unui restaurant, bar, a unei discoteci-terase, fapt care i-a nemulţumit pe călugări. Anterior presa a făcut haz de necaz scriind că din ograda mănăstirii puteau fi văzute fete făcând plajă pe malul iazului lui Străisteanu, iar călugării s-au arătat nemulţumiţi că acestea umblă goale prin preajma mănăstirii.

Câştig de cauză la CEDO

Călugării şi Străisteanu se filmează reciproc

În 2005, fostul preşedinte Vladimir Voronin a dat indicaţii subalternilor săi ca în scurt timp pământurile să fie întoarse în gestiunea primăriei şi a Mănăstirii. Străisteanu spune că preşedintele i-ar fi propus bani ca să-i cedeze terenul ca aici să fie construită o reşedinţă pentru ambasadori, el însă a refuzat. La indicaţia lui Voronin, Procuratura Generală a contestat în instanţă contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor şi, după un litigiu care a durat până în 2007, actele de proprietate deţinute de familia Străisteanu au fost anulate. Străisteanu s-a adresat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi, la 7 aprilie 2009, a fost recunoscut ca parte căreia i s-au lezat drepturile. La 6 martie, curent, Curtea Supremă de Justiţie, ţinând cont de decizia CEDO, a anulat hotărârile instanţelor naţionale, Străisteanu fiind repus în drepturi.

Între timp, Primăria a reuşit să vândă terenurile şi să dea în arendă cele două iazuri Mănăstirii Ţigăneşti. Terenurile ocupate de iazuri cu numerele cadastrale 8040102.001, 8040102.024, precum şi un teren din preajma acestora cu numărul cadastral 8040102.023 sunt deţinute de Mănăstirea Ţigăneşti în temeiul contractului de arendă din 2 august 2010 şi, respectiv, în baza contractelor de vânzare-cumpărare din 4 iunie 2009. Atât dreptul de arendă, cât şi dreptul de proprietate privată asupra acestor terenuri au fost dobândite în urma licitaţiilor publice desfăşurate conform legislaţiei în vigoare.

Îi intimidează pe monahi

La 7 martie, curent, după ce a obţinut decizia CSJ, Străisteanu a acţionat în judecată Primăria Străşeni solicitând anularea contractelor de proprietate încheiate cu mănăstirea. Fără a aştepta decizia instanţei, el a dat buzna pe teritoriul Mănăstirii, însoţit de câţiva tipi bine făcuţi. Potrivit stareţului, acesta i-a făcut „beţivi” în prezenţa enoriaşilor şi i-a ofensat cu alte vorbe urâte. „Din 2008 până acum, am fost lăsaţi în pace, conflictul a reapărut chiar din primele zile ale Postului Mare. Ne insultă în prezenţa oamenilor. Recent am chemat poliţia la faţa locului. Străisteanu ne ameninţă şi cere să-i eliberam terenurile, deşi deţinem şi noi acte de proprietate asupra acestora şi până nu s-au pronunţat instanţele, acestea sunt proprietatea mănăstirii”, a declarat pentru JURNAL Arhimandritul Irinarh.

Valentina Ţaca, primarul de Ţigăneşti, ne spune că într-o zi de sâmbătă i-a telefonat stareţul care a informat-o că Străisteanu se comportă neadecvat. Au chemat poliţia. „Azi, 12 aprilie, primăria va participa la o nouă şedinţă de judecată la Judecătoria Străşeni, unde Străisteanu solicită să fie anulate contractele de vânzare-cumpărare şi de arendă a terenurilor încheiate cu mănăstirea. Dacă primăria va pierde procesul, mănăstirea are tot dreptul să ne acţioneze în judecată. Chiar dacă terenurile încă nu-i aparţin, Străisteanu a pus pază la intrare pe teritoriul unde anterior, încălcând legislaţia în vigoare, şi-a ridicat cele câteva acareturi. Nu este bine să existe acolo localuri de distracţie ţinând cont că e un complex monastic care face parte din programul „Parcul Naţional”, unde vin mai mulţi turişti, persoane care au speranţa că îşi vor regăsi aici liniştea”, consideră primarul.

Mănăstirea e folosită ca paravan?

Gheorghe Străisteanu

Străisteanu ne descrie însă şi o altă faţetă a lucrurilor. Potrivit lui, organele de drept, acţionând în 2007 la indicaţia lui Voronin, l-au deposedat abuziv de aceste bunuri. „Voronin s-a înţeles cu vlădica să facă acolo reşedinţă pentru ambasadori şi vânători. Ca să mă înlăture, mi-au fabricat trei dosare penale, pe care am fost achitat între timp. Azi, mănăstirea este folosită ca paravan pentru interesele a două firme – „Interpares Prim” SA şi „Orvento Metal Trading Co” SRL, conduse de Natalia Crapivca şi soţul acesteia Igor Crapivca, dar în spatele cărora stau de fapt vicepreşedintele PDM, Vlad Plahotniuc şi deputatul democrat Valeriu Guma”, susţine Străisteanu. Potrivit lui, după ce a fost pronunţată decizia CEDO, Guma i-ar fi propus 25 de mii de dolari ca să-i cedeze terenul. „Am refuzat, eu am investit milioane. În cele două iazuri am lăsat peste 50 de tone de peşte. Ei le-au luat în arendă prin intermediul mănăstirii. Pescuiesc, vânează în jurul lor. Statul nu va avea atâţia bani ca să ne restituie pierderile, trebuie să ne pună în poziţia iniţială”, susţine Străisteanu.

„Nu l-am văzut pe Plahotniuc în aceste locuri”

Stareţul Irinarh a confirmat că mănăstirea a cumpărat aceste terenuri şi iazurile şi la rândul său le-a dat în arendă firmei „Interpares Prim SA”, de unde se şi explică prezenţa pazei acestei firme la poarta mănăstirii. „Nu l-am văzut niciodată pe Vlad Plahotniuc în aceste locuri, iar Guma nici nu ştiu cine este”, a spus el.

Solicitat de JURNAL, Valeriu Guma spune că îl cunoaşte pe Străisteanu de prin ’98, de când erau colegi la Parlament. „Ultima oară l-am văzut pe acest om cu vreo zece ani în urmă. Sunt nişte ţicneli ceea ce spune. Nu-mi doresc să stau nici la un ceai cu el, nu încă să am a afaceri! Niciodată n-am fost la Ţigăneşti, nici măcar nu ştiu cum arată acele locuri şi nici cu firma „Interpares Prim” SRL nu am interacţionat”, ne-a spus Guma, negând că i-ar fi propus 25 de mii de dolari pentru terenuri.

La rândul său, directoarea firmei „Interpares Prim” SA, Natalia Crapivca, a refuzat să comenteze ceva în legătură cu acest incident, afirmând doar că oamenii din paza de la mănăstire, angajaţi de firma pe care o reprezintă, acţionează în conformitate cu legea. „Noi avem multe relaţii cu mai multe persoane influente, nu doar cu Vlad Plahotniuc, dar nu văd de ce ar trebui să ofer detalii despre aceasta”, a mai spus ea.

Urme de gloanţe

Printre altele, Străisteanu ne-a prezentat câteva imagini video cu urme de gloanţe în unul din geamurile construcţiilor din preajma mănăstirii. Potrivit lui, unul din călugări ar fi tras în direcţia paznicilor săi. „A treia zi, un călugăr a împuşcat în direcţia lor şi a fugărit de acolo. De trei zile acest călugăr se ascunde de poliţie. Am depus mai multe cereri, dar poliţia nu reacţionează. Cei de la Orvento Metal şi Interpares Prim mi-au zis că ei vor câştiga procesul până la urmă”, spune acesta.

Stareţul mănăstirii confirmă că unul din călugări, care deţine legal o armă pneumatică, ar fi tras în geam, doar că asta s-a întâmplat înainte să reapară Străisteanu la orizont. „Conform documentelor, proprietatea e a mănăstirii, cazul a fost cercetat de poliţie, a fost un mic incident”, a spus stareţul refuzând să ofere detalii despre circumstanţele în care au avut loc împuşcăturile.

Discuţii la poarta mănăstirii

Curioase sunt şi discuţiile de la poarta mănăstirii înregistrate în imaginile video în care Străisteanu le cere poliţiştilor să ia act de împuşcăturile trase în direcţia oamenilor săi. La un moment dat Străisteanu i se adresează poliţistului de sector din Ţigăneşti, Mihai Racu: „Mişulică, da tu mai poţi cânta? Apoi trebuie să te ţii de noi, Mişulică. Că noi din mai deschidem aici…, ia să vezi ce facem noi aici din mai”, afirmă el. Într-o altă imagine se apropie de un călugăr: „De ce puneţi lăcata, de ce nu ne daţi drumul, de ce împuşcaţi în paza noastră?”. La care călugărul îi răspunde: „Eu am împuşcat la mine în fereastră, nu la tine, nu la dânsul. Poliţia a luat toate datele. Lasă-i să se clarifice, tu nu provoca”. Semnificativă ni s-a părut şi discuţia dintre un om din pază angajat de Străisteanu şi unul din călugări, despre care se spune că ar fi călugărul Ion. Înregistrarea este realizată de omul lui Străisteanu în timp ce discută cu călugărul la poarta mănăstirii.

Paznicul: „Nu trebuie să ne certăm noi, să se lămurească ei între ei”.

Călugărul Ion: „Tu nu provoca, măi, nu provoca. Mie are să-mi sară capacul. O să-ţi fărâm botul şi o să fac puşcărie. Mie are să-mi fie p… Da tu ai să fii calicit pe viaţă. Ţie îţi place asta?

Paznicul: „Părinte, nu-i frumos să vorbeşti aşa”.

Călugărul: „Da’ cum nu-i frumos? El vine şi îl provoacă pe aista…”.

Paznicul: „Ce fel de provocare, măi? Nu trebuie cu ugrozuri”.

Calugărul: „Asta nu-i ugroză, asta-i preîntâmpinare”.

Paznicul: „Trebuie să vorbiţi normal…”.

Calugărul: „…eu te apuc de cap aşa şi îţi sucesc capul…”.

Paznicul: „Trebuie de vorbit frumos”.

Călugărul: „Şezi în partea aceea, fă 20 de paşi în partea aceea!”.

Un alt paznic: „Dă-i pace, părinte, el şede la matale în ogradă? El şede în drum”.

Cer ajutorul autorităţilor

Ghenadie Malic, şeful Secţiei urmărire penală a Comisariatului de Poliţie Străşeni, ne-a informat că poliţia a primit plângeri din ambele părţi şi că pe moment examinează cazul. „Împuşcătura în geam s-a produs mai înainte, nimeni nu a tras în oamenii lui Străisteanu. Cererile fiecărei părţi sunt examinate, după care vom decide dacă vom porni ori nu o urmărire penală”, a spus el.

La rândul său, Gheorghe Străisteanu spune că, odată intrat în posesia terenurilor din jurul mănăstirii, îşi va continua proiectul de construcţie a complexului turistic demarat de el înainte de conflictul cu Voronin. „Pe mine nu mă doare capul ce spun călugării. Eu am să fac aici ceea ce am început. Mănăstirea Căpriana se găseşte în mijlocul satului şi călugării de acolo găsesc limbă comună cu vecinii, vom găsi şi cu aceştia, dacă vor dori”, a spus el.

Călugării de la mănăstire au solicitat sprijinul autorităţilor, al Mitropoliei, Guvernului, preşedintelui RM şi Parlamentului în lupta cu cel care tulbură „liniştea sufletească atât a monahilor, cât şi a enoriaşilor”. „E ceva anormal ce se întâmplă acolo, în loc să vină oamenii să-şi găsească liniştea, are loc acest scandal”, este de părere şi procurorul raionului Străşeni, Alexandru Raţă.

Fostul deputat-milionar, din partea Partidului Forţelor Democratice (PFD) în legislatura 1998 – 2001, Gheorghe Străisteanu, a câştigat peste 25 de procese de judecată intentate unor structuri de stat, dar şi statului, în general. „Am cinci decizii deja câştigate la CEDO şi mai am 76 de dosare pe rol la CEDO. Plăteşte statul! La Curtea Supremă de Justiţie am 120 de dosare, 32 deja câştigate. Statul, MF achită din buzunarul oamenilor şi din păcate nu încasează banii de la nimeni din cei care se fac vinovaţi”. Străisteanu este absolvent al Şcolii de miliţie din Kiev, în anii 1978–84, a lucrat în calitate de inspector anchetator în cauze penale. Au urmat trei ani de muncă în cadrul serviciului de pompieri, după care, pe valul reformelor economice, s-a lansat în afaceri. În 1994, în plină guvernare agrariană, organizează şi conduce Asociaţia „Catalan”, specializată în importul produselor petroliere. „Catalan” devine şi primul studio privat de televiziune din R. Moldova.

 Articole asemănătoare:

• „Ne-am dorit să dublăm faptele bune în Postul Mare”
• Eva Longoria şi-a scuipat guma în palmă în timpul unei emisiuni
• Fosta conducere a „Moldsilva” a acordat ilegal circa 700 ha de pădure unei firme

Liderul PCRM Vladimir Voronin este sigur că liderii partidelor din fosta AIE vor ajunge la un consens şi vor vota în cele din urmă un nou guvern sub presiunea Occidentului. „Cred că vor ajunge la un consens – o să-i oblige Occidentul, cu bani, credite, sperietoarea de tipul: ‘Vă imaginaţi ce va face Voronin dacă va veni din nou la guvernare?…’ Va băga frica în ei vor vota pe cine vrei”, a spus liderul comuniştilor.

Acesta însă este de părerea că acordul AIE 3 nu va fi unul de durată din cauza că cetăţenii ar fi nemulţumiţi de actuala stare de lucruri din societate. Totodată, Voronin se arată convins că refuzul liderului PL Mihai Ghimpu de a vota candidatura lui Vlad Filat la funcţia de premier i-ar avantaja pe democraţi să obţină mai multe dividente. „Pe Ghimpu parcă l-au scos în afara jocului, au făcut-o ca democraţii să-l poată intimida pe Filat, ca să le cedeze mai multe posturi în viitorul guvern. Acestea sunt jocurile lor”, a adăugat liderul comuniştilor.

În opinia preşedintelui de onoare al PD, Dumitru Diacov, cele afirmate de Voronin ar fi „o fantezie a liderului comunist”. „Oricine ştie că Mihai Ghimpu are o problemă cu domnul Filat şi n-are niciun fel de probleme cu PD. Democraţii n-au făcut nicio declaraţie pentru a-l influenţa pe Ghimpu. El însuşi face declaraţii de dimineaţă până seara. Domnul Voronin nu prea are de lucru şi tot aruncă beţe în foc. Şi eu sunt convins că vom ajunge la un consens în vederea votării unui nou guvern. Dar acest lucru se va întâmpla nu sub influenţa cuiva, cum crede dl Voronin, ci pentru a evita alegerile anticipate, care ar fi un cadou pentru comunişti. Noi nu vrem să le facem acest cadou”, a spus Diacov.

Svetlana Corobceanu

 Articole asemănătoare:

• Mihai Ghimpu: „Vom găsi votul de aur, dar PL poate trece şi în opoziţie”
• Cutia cu piuneze: Ghimpu e pentru împărţirea comunistă a posturilor?
• Dodon despre decizia PCRM: „Alegerile anticipate ar fi un dezastru pentru ţară”

Fotografia autoportret a Doinei-Domenica Cojocaru, selectată printre cele mai bune zece fotografii, din 15 mii de fotografii trimise la un concurs anunţat de revista „Photographer” din Grecia

Moldova văzută de copiii emigranţilor

Doina Domenica Cojocaru, o tânără în vârstă de 18 ani, s-a întors acum opt luni, cu părinţii săi, din Grecia. Originari din Nisporeni, au plecat în această ţară pe când ea avea zece ani. A avut nevoie de trei luni ca să înveţe limba greacă şi de o îndelungată perioadă de adaptare la mediul şcolar, tradiţiile şi cultura greacă. A studiat şapte limbi, patru din ele le vorbeşte fluent. Este pasionată de fotografie şi în dorinţa de a se afirma şi a demonstra că copiii emigranţilor nu sunt cu nimic mai inferiori, a urmat cursuri la Universitatea Naţională Capodistriană din Atena împreună cu adulţii şi ulterior a câştigat câteva concursuri prestigioase de fotografie.

Pe moment, Doina Domenica traversează o nouă criză, de această dată, cea de adaptare la realităţile din RM. „Caut casa mea. Încă mai sunt în căutare, în căutarea locului în care să mă simt acasă”, ne-a spus zâmbind trist tânăra.

A studiat la un gimnaziu din Atena

Revenită la Chişinău, Doina s-a înscris la Liceul „Onisifor Ghibu” unde speră să susţină cu succes în acest an Bacul, ca ulterior să-şi poată continua studiile la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografie „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. Părinţii şi-ar fi dorit ca ea să aleagă un alt domeniu, cum ar fi Dreptul, tânăra însă a simţit imperios nevoia de a crea.

Au plecat în Grecia din cauza dificultăţilor financiare, iniţial a mers capul familiei, apoi – mama şi fiica. Doina a învăţat în timp record limba greacă. „Am studiat-o de sine stătător. Tata era foarte sever în acest sens, nu m-a lăsat prea mult să mă odihnesc. Am avut noroc de colegi şi de profesori prietenoşi care m-au susţinut chiar de la bun început”, spune ea. Pasiunea pentru fotografie a apărut în clasa a 8-a şi i-a fost transmisă de profesorul de arte plastice şi arhitectură, Kostas Koyrtis. Tot el a îndrumat-o să frecventeze nişte cursuri de fotografie pentru copii şi amatori. „Acolo am făcut cunoştinţă cu Xrystos Adamantis, un alt profesor, care, văzându-mi lucrările, mi-a zis să nu pierd timpul şi mi-a recomandat cursurile de la Universitatea de Arte Capodistriană. Studiile la universitate mi-au schimbat total viziunile asupra fotografiei”, spune Doina.

Primele succese în arta fotografică

Majoritatea persoanelor care frecventau cursurile aveau peste 40 de ani. Doina era cea mai tânără. Peste patru luni a fost organizată o expoziţie cu lucrările acestora şi fotografia Doinei, realizată în timpul vacanţei de vară la Băcşeni, Nisporeni, a fost considerată cea mai bună. „Era un peisaj cu o colină, copii, un cal şi câinele acestora. Am auzit multe cuvinte frumoase la deschiderea expoziţiei. Cursurile la Universitate m-au ajutat să fac deosebire între o fotografie de moment şi fotografia artistică ce trebuie să aibă un concept, un trecut şi un viitor.

Mă concentrez mai mult pe portrete. Am făcut mai multe fotografii cu bătrâni şi copii din Republica Moldova. Mă emoţionează singurătatea pe care o transmit ochii, chipul lor. Chiar şi cea a bunicilor mei, care, la vârsta de 80 de ani, merg singuri la deal, încearcă să se descurce fără ajutorul cuiva. Nu ştiu de ce, dar niciodată n-am dorit să fac fotografia unui bătrân ori a unor copii din Grecia. Oriunde în Europa bătrânii trăiesc într-un lux la care bătrânii de aici nici nu pot visa. Simţi diferenţa şi te doare. Copilăria mea, cele mai frumoase clipe le-am petrecut aici. Moldova mi se asocia cu clipele de fericire”, spune Doina.

Deosebiri între „acolo” şi „aici”

A remarcat şi alte deosebiri când s-a întors acasă: în timp ce copiii greci nu se lasă desprinşi de monitoarele computerelor, copiii din satele din Moldova sunt „mai aproape de natură, de pământ, de sat”, oamenii sunt mai prietenoşi, mai uniţi. În Grecia nu vei vedea un copil murdar în stradă ori unul păscând calul în timp ce ar trebui să fie la şcoală.

Tinerii din Grecia şi cei din Republica Moldova concep în mod diferit libertatea. Pentru unii există libertatea de exprimare prin stil, haine, prin asumarea unui anumit mod de gândire, pentru alţii libertatea se asociază cu distracţia. Există deosebiri şi între profesorii din Grecia şi cei din RM. În Grecia, profesorii sunt mai prietenoşi, mai deschişi spre dialog, când are o problemă elevul se poate apropia şi cere sfatul unuia din ei. În R. Moldova profesorii sunt distanţi.

„Mai sunt în căutare…”

O fotografie-autoportret a Doinei Domenica Cojocaru şi o fotografie cu unul din copiii din Republica Moldova au fost publicate în prestigioasa revistă „Photographer” din Grecia. Acestea au fost selectate din 15 mii de fotografii, în cadrul unui concurs anunţat de revistă, fiind considerate printre cele mai bune zece fotografii. „Părinţii mei au decis să ne întoarcem din Grecia din cauza crizei economice. N-am dorit să plec. Aici am fost mai dezamăgită decât mă aşteptasem şi nici acum nu pot spune că mă simt adaptată. Mă aşteptam să mă simt ca acasă, însă am înţeles că acasă e acolo unde eşti acceptat, unde ideile, viziunile tale sunt acceptate”, spune Doina Domenica.

Nici în Grecia nu şi-ar dori să se întoarcă. „Această ţară se asociază pentru mine cu sentimentul de stres, am luptat să mă încadrez, să mă afirm, să depăşesc condiţia de „străin”. Şi până îţi reuşeşte acest lucru, rămâi cu un gust amar. Totuşi simt dorul de anumite locuri, de atmosfera lor, de Atena, de prieteni. Caut casa mea. Mai sunt în căutare…”, ne mai spune Doina pentru care limba greacă a devenit o a doua limbă maternă.

Doina Domenica scrie poezii. Deocamdată în limba greacă. Deşi vorbeşte bine româneşte, încă nu le poate traduce. Îi plac lecturile şi acum îi descoperă pe Ana Blandiana, pe Mircea Cărtărescu şi alţi postmodernişti din România şi Republica Moldova.

Svetlana COROBCEANUArticole asemănătoare:

• Doina Sulac a primit un inel cu diamant
• Doina și Ion, în şcoli la 1 septembrie
• Nu există succes fără identitate

Nu există „suficient material probator” pe numele lui Valentin Zubic, şef al statului-major în perioada protestelor din 7 aprilie 2009, ca dosarul acestuia să fie transmis în instanţa de judecată

Au trecut patru ani de la protestele din 7 aprilie 2009. Deşi mai toate partidele care au acces în Parlament au promis că vor dezvălui adevărul despre 7 aprilie, nu se ştie încă exact cine sunt cei care l-au omorât pe Valeriu Boboc, de ce forţele de ordine şi conducerea de atunci nu au întreprins nimic pentru a apăra instituţiile statului şi nu a fost pronunţată nicio sentinţă irevocabilă pe numele generalilor MAI cercetaţi penal pentru neglijenţă în serviciu soldată cu moartea unei persoane în timpul protestelor.

Fostul viceministru al Internelor, Valentin Zubic, a fost pus sub învinuire în legătură cu protestele din 7 aprilie 2009 în 2011. Zubic este cercetat pentru neglijenţă în serviciu soldată cu urmări grave – decesul lui Boboc. Potrivit Comisiei parlamentare pentru elucidarea faptelor din aprilie 2009, la 7 aprilie acelaşi an, generalul Valentin Zubic era şef al statului-major, toate acţiunile forţelor de ordine erau coordonate cu el, inclusiv cele de la Parlament şi Preşedinţie din ziua de 7 aprilie şi cele din Piaţa Marii Adunări Naţionale, din noaptea de 7 spre 8 aprilie.

De altfel, Zubic apare şi în imaginile video surprinse de camerele de luat vederi de pe guvern, în noaptea în care mai mulţi tineri au fost bătuți şi arestaţi ilegal în centrul capitalei. Tot atunci a fost omorât şi Valeriu Boboc. Întrebat după mai bine de doi ani la ce etapă este dosarul şi când ar putea fi finalizat, Sergiu Roşu, procurorul secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale, a declarat că „încă nu a fost acumulat suficient material probator ca dosarul să fie transmis în instanţa de judecată”. „Se lucrează la acest dosar, sunt audiaţi martori, cred că nu e relevant să vă spun câţi martori au fost audiaţi, mai există dificultăţi, dar… acumulăm material probator”, a spus Roşu.

Zubic, membru al Alianţei pentru Justiţie, a lui Pârlog

De remarcat că după evenimentele din 7 aprilie, Valentin Zubic a fost ridicat în grad de general-maior de poliţie de către fostul preşedinte Vladimir Voronin. Pe moment, Zubic este membru al Asociaţiei „Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului”, care are drept scop „promovarea principiilor democratismului, supremaţiei legii şi guvernării responsabile” şi e condusă de Vitalie Pârlog, fost ministru al Justiţiei în perioada protestelor din 7 aprilie 2009, candidat pe moment la funcţia de procuror general.

Asociaţia îşi are sediul în centrul de afaceri Kentford unde, potrivit unor surse, cei doi sunt văzuţi deseori împreună. În încercarea de a lua legătura cu Valentin Zubic, Vitalie Pârlog ne-a informat că îi va transmite solicitarea noastră şi că acela va lua legătura cu noi, dar până la închiderea ediţiei nu am mai fost contactaţi. Presa a scris că Valentin Zubic ar fi şi şeful serviciului de pază al controversatului om de faceri Vlad Plahotniuc.

Relaţiile cu procurorii dau roade

Fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, consideră că anume Zubic este cheia rezolvării dosarelor legate de 7 aprilie. „Acesta a fost şeful statului- major, era responsabil de toate evenimentele care au avut loc. În privinţa locotenenţilor, inspectorilor simpli, dosarele au fost finalizate, au fost transmise în judecată, în timp ce în cazul lui, nu. De aici putem deduce că legăturile pe care le-a avut cu unii conducători ai procuraturii acum dau roade”, a spus Cosovan.

Acesta a mai precizat că o strategie a organelor de drept de a nimici un dosar sau altul este de împărţi un eveniment în mai multe fapte mici care nu va cuprinde fenomenul în ansamblu. „Au fost deschise o sumedenie de dosare mici care nu răspund la principala întrebare: ce rol au avut conducătorii ce au emis ordine. Astfel, va fi tras la răspundere un locotenent care a lovit în învălmăşeală un cetăţean, dar nu activitatea conducătorilor responsabili de măsurile întreprinse. Totuşi consider că cetăţenii ştiu în mare parte adevărul despre 7 aprilie, doar că acest adevăr nu înseamnă nimic în lipsa unei sentinţe a judecătoriilor în acest caz”, a mai spus Cosovan.

Victor Boboc, tatăl lui Valeriu Boboc, menţionează că după ce în dosarul lui Papuc şi Botnari le-a fost respinsă în repetate rânduri solicitarea de a fi acceptaţi ca parte vătămată, în cazul Zubic, nici măcar n-au solicitat acest lucru. „Despre acest dosar nu se vorbeşte nimic, deşi Zubic a avut un rol cheie în perioada protestelor. Nu cred că va avea o finalitate”, a mai spus el.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• 7 aprilie. Misiune neîndeplinită
• Cine a dat foc Parlamentului?
• Dosarul Boboc, tergiversat din nou

Duminică se împlinesc patru ani de la protestele din 7 aprilie 2009, de la maltratările tinerilor într-un hal fără de hal în comisariate şi de la moartea lui Valeriu Boboc, iar opinia publică încă nu ştie adevărul despre ce s-a întâmplat de fapt atunci. Dosarul lui Ion Perju, singurul poliţist acuzat de moartea lui Boboc, transmis acum doi ani Judecătoriei Buiucani, încă se mai examinează în instanţa de fond.

Aflaţi mai multe despre acest caz din interviul acordat de Victor Boboc, tatăl lui Valeriu Boboc, tânărul omorât de poliţişti în noaptea din 7 spre 8 aprilie 2009.

– Stimate Domnule Boboc, se împlinesc patru ani de la moartea lui Valeriu, iar procesul în care singurul bănuit este fostul polițist Ion Perju se mai află în prima instanță. Cum credeţi de ce până acum n-a fost pronunţată nicio sentinţă pe numele celor care ar fi responsabili de moartea fiului Dvs?

Aveam o opinie vagă despre justiţia noastră până la cele întâmplate, acum însă m-am convins în ce stare jalnică este aceasta. Există persoane interesate să nu se ştie adevărul despre 7 aprilie. Cazul nostru putea fi examinat într-un an, un an şi jumătate. Cu toate acestea, mai suntem în instanţa de fond şi cred că procesul va mai dura câteva luni, cu condiţia că nu vor cere o nouă expertiză a imaginilor video realizate de pe Casa Guvernului. Despre aceasta s-a vorbit la ultima şedinţă de judecată, apărarea lui Perju solicită o expertiză naţională a acestor imagini, în afară de cea efectuată în străinătate, după ce fostul procuror general Valeriu Zubco a declarat că în dosarul morţii lui Valeriu Boboc mai sunt suspecţi şi PG are date confidenţiale. Dacă vor aştepta expertiza naţională, evident că procesul ar mai putea dura până la finele acestui an.

– În ce măsură veţi simţi că vi s-a făcut dreptate în cazul în care va fi condamnat doar Perju?

Perju e iniţiatorul, cel care i-a aplicat prima lovitură lui Valeriu. Şi el, aşa cum m-au asigurat avocaţii, va fi condamnat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Nu cred că va fi pedepsit pentru omor, deoarece nu s-a demonstrat că Valeriu a decedat în urma loviturii sale. Din imaginile video se vede clar că mai sunt vreo cinci–şase vlăjgani care îi aplică lovituri.

Valeriu a căzut pe spate şi îşi apără cu mâinile ba faţa, ba corpul. Aceştia îl bat cu bâtele şi picioarele, la un moment dat, Valeriu îi roagă: „Măi, nu mă omorâţi, am şi eu un copil mic, lăsaţi-mă în viaţă”. În momentul acela, un vlăjgan din „Fulger”, având mască pe faţă, l-a lovit cu arma drept la tâmplă. El a lăsat mâinile în jos şi a decedat pe loc. Aşa s-a întâmplat. Nu un martor, ci trei mi-au confirmat acest lucru. Unul dintre ei n-a vrut categoric să compară în faţa instanţei. Mi-a spus că are copil mic, a fost torturat de poliţişti la 7 aprilie, nu vrea să-şi pună viaţa sa şi a familiei în pericol. Valeriu avea câteva coaste rupte. Puteau să-l lase în pace şi ar fi trăit. Dar nu, au decis să-l omoare. A fost un scenariu, trebuia să fie o victimă pentru debarcarea lui Voronin, aşa consider eu. Perju ştie probabil multe, dar nu va spune. Nu-şi va pune viaţa în pericol. Dar dacă n-ar fi lovit el primul, poate că Valeriu ar fi fost în viaţă.

– Credeţi că, cu timpul, veţi afla cine a fost ucigaşul lui Valeriu?

Aş vrea să ştiu, însă nu ştiu dacă mă voi linişti cu asta. Un lucru e cert: Valeriu a fost omorât în numele statului Republica Moldova. El, fără nicio vină, a fost condamnat la moarte şi executat fără nicio sentinţă de către statul RM. Acest lucru pot să-l repet de o mie de ori. L-a executat ministerul de Interne.

– Papuc, Botnari, Zubic, Perju şi alţi angajaţi ai MAI, a îndrăznit cineva dintre aceştia să se apropie vreodată de Dvs. ori de soţia Dvs. şi să-şi ceară iertare ori să spună, cel puţin, că regretă moartea lui Valeriu?

Cum să-şi ceară scuze bandiţii?… Nu, niciodată. Unii politicieni ca dl Filat, dl Ghimpu, primarul Dorin Chirtoacă, în discuţii cu noi, au lăsat să se înţeleagă că regretă cele întâmplate. Fiecare dintre aceştia ne-a susţinut şi ne-a ajutat cu ce a putut. Cert este însă că ar fi fost mai bine dacă băiatul meu ar fi fost viu.

– Potrivit unor experţi, ar fi existat mai multe şanse să aflăm adevărul despre 7 aprilie dacă ar fi existat un dosar unic în cadrul căruia ar fi fost cercetate toate momentele privind aplicarea excesivă a forţei, distrugerea Parlamentului, a Preşedinţiei, moartea lui Valeriu Boboc şi că prin deschiderea a circa 200 de dosare separate ne-am îndepărtat de aflarea adevărului. În viziunea Dvs., aceştia au sau nu dreptate?

La aceleaşi concluzii am ajuns şi noi. În învinuirea lui Papuc şi Botnari scrie negru pe alb că sunt acuzaţi de neglijenţă în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc. Din start ar fi putut să ne accepte ca parte vătămată. Dar ne-au respins categoric. Dacă ne-ar fi acceptat ca parte vătămată, cei doi n-ar fi fost achitaţi în instanţa de fond. Pe moment, dosarul acestora e la Curtea de Apel. Despre şeful statului-major, Valentin Zubic, care e poate persoana cea mai implicată în fărădelegile de atunci, nici măcar nu ştim ce e cu dosarul său, deşi şi acţiunile sale s-au răsfrânt asupra fiului nostru. Evident că dacă ar fi existat un dosar unic, am fi cunoscut mult mai multe despre ceea ce s-a întâmplat acum patru ani. Dar cred că cu timpul vom afla adevărul ori, cel puţin, o parte a acestuia.

– Mai păstraţi în arhiva familiei expertizele medico-legale naţionale în care se spune că Valeriu Boboc a decedat iniţial în urma unei intoxicaţii cu o substanţă necunoscută, apoi că ar fi decedat în urma unui stop cardiac? Cum comentaţi faptul că un membru al acelei comisii, care a emis două expertize cu date eronate, se află azi în fruntea Centrului de Medicină Legală?

Avem şi actul expertizei medico-legale internaţionale efectuată de profesorul britanic Derrick John Pounde şi cele două naţionale. Pe actualul şef al Centrului de Medicină Legală, Ion Cuvşinov, unul dintre membrii Comisiei de experţi, când l-am întrebat cum a ajuns la concluzia că a decedat din cauza că s-ar fi intoxicat, ne-a spus că aceasta a fost o concluzie preventivă. Şi atunci, l-am întrebat cum, văzând atâtea vătămături pe corp şi adâncitura de pe frunte, a ajuns la concluzia că ar fi intoxicaţie. Mi-a repetat că a fost o expertiză preventivă. L-am întrebat cum a decis că e stop cardiac şi de ce a ignorat semnele de moarte violentă, la care el mi-a zis că ar fi putut avea mai târziu stop cardiac şi a început opera cu termini din medicina legală.

Nu şi-au cerut scuze nici până în prezent de la familia noastră pentru aceste erori grave care aveau probabil menirea să ascundă o crimă. Există o mare diferenţă între cum a fost abordată moartea băiatului nostru şi cazul „Pădurea Domnească”. Acolo nu s-a dorit aflarea adevărului, aici au fost destituite mai multe persoane sus-puse, care au fost implicate în cele întâmplate. E încă o dovadă că maltratarea tinerilor la 7 aprilie şi moartea lui Valeriu au contribuit la democratizarea RM. Să dea domnul ca politicienii să nu uite de băieţii aceştia, iar dacă vor uita, noi nu vom tăcea oricum, le vom aminti din când în când…

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu

 Articole asemănătoare:

• Ion Perju: „Voi ajunge la CEDO”
• Dosarul Boboc, tergiversat din nou
• 7 aprilie, justiţia se amână

Colaboraţionist comunist, propus la funcţia de procuror general

Fostul ministru al Justiţiei care a asistat impasibil la fărădelegile judecătorilor ce au dat verdicte în comisariatele de poliţie în perioada protestelor din 7 aprilie 2009, Vitalie Pârlog, a fost selectat de comisia de concurs drept candidat pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Comisia va propune candidatura acestuia preşedintelui Parlamentului, care, la rândul său, o va înainta spre aprobare deputaţilor din Legislativ.

La examinarea dosarelor candidaţilor la această funcţie, membrii Comisiei au respins candidatura lui Pârlog fără a oferi explicaţii. Candidaţii respinşi au solicitat reexaminarea ca, ulterior, Pârlog să fie considerat cel mai potrivit candidat. Solicitat să se pronunţe pe marginea acestei confuzii, Gurin s-a eschivat cu o glumă: „în RM se întâmplă lucruri şi mai surprinzătoare ca acesta”.

PL şi PLDM, împotriva lui Pârlog

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că fracţiunea PL nu va susţine candidatura lui Pârlog la funcţia de procuror general. „Este omul comuniştilor. Dacă PD şi PLDM îl votează, atunci să guverneze ei! Noi nu mai participăm la o guvernare de dragul intereselor şi problemelor cuiva”, a spus acesta. Şi liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat că nu va susţine candidatura lui Pârlog. „PLDM nu o va susţine din motiv că noi am optat şi vom opta ca această funcţie să fie una depolitizată. Noi nu am solicitat demisia lui Zubco pentru ca, ulterior, să votăm un procuror comunist. Avem nevoie de un procuror care să reprezinte interesele cetăţenilor, dar nu pe cele personale sau de partid”, a spus Filat.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a dat de înţeles că Partidul Comuniştilor îl va vota pe Vitalie Pârlog, care, în viziunea sa, „este o persoană foarte bine pregătită”.

„Un pion pe tabla de şah”

Fostul vicepremier, analistul politic Vladimir Dolganiuc, este de părerea că actualii deputaţi ar trebui să ia aminte în primul rând la faptul că Vitalie Pârlog a ocupat funcţia de ministru al Justiţiei în perioada fărădelegilor din 7 aprilie 2009. „Atunci când un sistem întreg judiciar a ignorat sută la sută drepturile omului, a maltratat, a violat, a ucis, a judecat în comisariate tinerii care s-au săturat de regimul dictatorial comunist, Vitalie Pârlog a fost cel care a dirijat acest proces, avându-i în spate pe Marian Lupu şi pe Vladimir Voronin. Este un pion pe tabla de şah. Este un instrument cu ajutorul căruia PCRM şi-a făcut mendrele la 7 aprilie. În acest context ar fi cea mai mare sfidare şi cea mai mare lovitură dată tinerilor care au ieşit în stradă şi datorită cărora deputaţii AIE au deţinut mandatul pe parcursul a trei ani de zile”.

Pârlog a ocupat funcţia de ministru al Justiţiei în perioada guvernării comuniste, între anii 2006 – 2009. Este jurist, are 39 de ani și este originar din orașul Nisporeni. În perioada 1992-1997, a studiat Dreptul internațional la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Activitatea profesională și-a început-o în 1993 în calitate de consultant juridic în cadrul unei companii private internaționale. Pe 20 septembrie 2006, Pârlog este numit în funcția de ministru al Justiției. El și-a păstrat funcția de ministru și în noul guvern format de Zinaida Greceanîi la 31 martie 2008. La 14-25 septembrie 2009, a deținut interimatul șefiei cabinetului de miniștri, înainte ca guvernarea să fie preluată de Alianța pentru Integrare Europeană.

Svetlana Corobceanu

 Articole asemănătoare:

• Cutia cu piuneze // Lupu trişează
• BOGATU // Schimbarea numită Pârlog
• „Dacă vine Pîrlog, fac pușcărie?”

O femeie traficată a rămas şi fără casă după ce familia primarului i-a luat-o pentru a deschide un magazin

O persoană cu dizabilităţi din Hruşova, Criuleni, timp de mai mulţi ani, a fost traficată de persoane de origine romă în Ucraina şi Federaţia Rusă unde a fost obligată să cerşească. Mai nou, a fost folosită în scopuri meschine de familia actualei primăriţe din Hruşova, aceasta ajungând parte într-un litigiu în care este acuzată de înstrăinarea unui imobil aflat în proprietatea statului.

Cu Tatiana Deliu, în vârstă de 40 de ani, întoarsă recent din Rusia, ne-am întâlnit în casa părintească a lui Ion Cotovici, soţul primăriţei de Hruşova, Parascovia Cotovici. O clădire goală, cu două etaje, în care i s-a oferit o cameră după ce i-ar fi vândut familiei primarului propria casă. O găsim în frig, cu geamurile acoperite, alături de un încălzitor electric pe care îl conectează pentru scurt timp seara. Nu are nicio sursă de venit, ultima oară a beneficiat de un ajutor social de la un centru de plasament din Chişinău.

Iniţial, au solicitat casa „conform legii”

Tatiana locuia într-un canton, o căsuţă situată lângă drumul naţional, în centrul localităţii Hruşova, alături de staţia de autobuze. Locuinţa se afla în gestiunea SA „Drumuri Criuleni”, unde a lucrat tatăl său. Părinţii săi au decedat şi după ce a fost dusă Tatiana în Ucraina, mai mulţi consăteni s-au arătat interesaţi de această casă. Astfel, în iunie 2010, un locuitor al s. Hruşova, Alexandru Munteanu, a solicitat de la SA „Drumuri Criuleni” să ia în arendă pentru un an casa cu ieşirea spre drum, intenţionând să pună pe roate aici o afacere în domeniul comerţului.

În aceeaşi lună, Ion Cotovici s-a adresat către ministrul Transportului, Anatol Şalaru, cu solicitarea de a procura edificiul ce se află în gestiunea SA „Drumuri Criuleni”. În scrisoare se spune că o solicită „conform legii în vigoare, prin licitaţie, pentru a deschide un magazin”.

În răspunsul viceministrului Boris Gherman se menţionează că solicitarea va fi reexaminată după expirarea termenului de dare în locaţiune. La 24 martie 2011, Cotovici s-a adresat cu o nouă cerere către SA „Drumuri Criuleni”, dar a primit refuz deoarece locuinţa mai e în locaţiune.

Evaluată la 134 mii de lei, vândută cu 17 mii de lei

Casa familiei primarului în care locuieşte pe moment Tatiana Deliu

La scurt timp, în 2011, graţie intervenţiei autorităţilor, Tatiana Deliu a fost întoarsă din Ucraina. Soţul primăriţei, Ion Cotovici, i-a propus să-i cumpere casa. Acesta a reprezentat-o în instanţele de judecată unde a solicitat să-i fie recunoscută calitatea de succesor a femeii. „Doamna primar ştia că această casă e în gestiunea întreprinderii noastre, dar ne-a ignorat.

S-a folosit de situaţia că întreprinderea noastră nu a înregistrat bunul la Oficiul Cadastral şi, făcând uz de titlul pe pământ, perfectat de Primărie, de unde reiese şi un conflict de interese, soţul ei Ion Cotovici a ajutat-o pe Tatiana să-şi înregistreze casa la Oficiul Cadastral Criuleni pe numele său.

Ulterior i-a propus s-o cumpere cu 17 mii de lei. Casa, conform documentelor noastre, este evaluată la 134 mii de lei”, afirmă şeful întreprinderii, Vladimir Ojog. Deşi familia primarului de Hruşova susţine că i-ar fi dat cei 17 mii de lei pe casă, Tatiana neagă acest lucru.

În gazdă la familia primarului

Familia Cotovici i-a propus Tatianei să se mute cu traiul într-o casă din s. Ciopleni ori în casa părintească a lui Ion Cotovici. A ales ultima variantă. După tranzacţie însă, nu s-a reţinut prea mult în Republica Moldova. Aceleaşi persoane care au folosit-o din 2008 până în 2011 în Ucraina, unde era slugă în casa unei familii de ţigani, i-au propus s-o ia la cerşit în Federaţia Rusă, promiţând că se va alege cu un câştig.

„Am vorbit cu Parascovia Ivanovna (actualul primar – n. red.) şi ea a spus: ‘Tania, dacă vrei, te-i duce şi-i lucra. Am crezut că voi face bani pentru mine, când colo, mama Nina (persoana care a traficat-o – n.r.) mi-a luat toţi banii”, spune femeia. „Mama Nina”, potrivit sătenilor, este o femeie de origine romă pe nume Nina Corai.

Cerşetoare la Moscova

Tatiana a ajuns la Moscova împreună cu alte şase bătrâne originare din RM şi Ucraina. „Mama Nina scria pe un carton că sunt bolnavă, că mă doare un picior sau inima, că nu am ce mânca. Trecătorii îmi dădeau bani. Făceam pe zi câte 600–700 de ruble şi chiar mai mult. Mama Nina se ducea cu babele la ‘Beloruski vokzal’. Acolo te lăsa miliţia cât te lăsa, dar nu până seara. Vaska nu te lăsa, dar Kolka era mai milos dacă îi plăteai. Mama Nina nu cerşea, stătea pe un scaun şi se uita cât făceau babele”, ne relatează Tatiana.

O parte din banii câştigaţi ajungeau la poliţiştii din Moscova, cealaltă parte însă – la traficanţi. „Îmi lăsau şi mie ceva de mâncare. Aveam nişte bani pe care îi ţineam în camera în care dormeam, dar nu puteam să-i număr că dacă ne vedeau, ni-i luau”, ne spune femeia. Tatiana evită să ne spună ce sumă îi datorează „mama Nina” care, până la urmă, i-a luat toate economiile. În aceeaşi cameră, potrivit ei, mai locuiau „baba Nina” din Cahul şi „baba Liuba”, două cerşetoare cu vârste de peste 70 de ani. „Nu voiam acasă, căci acolo mâncam bunătăţuri în toată ziua. Ne duceam pe Novoslobodskaia şi cumpăram plăcinte cu carne şi cafea”, mai spune femeia.

2000 de lei pentru imobilul SA „Drumuri Criuleni”

A cerşit la Moscova timp de doi ani. Întoarsă în R. Moldova, a stat un timp alături de persoanele de origine romă, într-un cămin din Chişinău. Acestea o influenţau să ceară banii pe care îi datora familia primăriţei pentru casă. „Mama Nina mi-a zis: ‘Cere-i bani! Ce ai să mănânci aici?’. Parascovia Ivanovna a vrut să vorbească cu mine la telefon, m-a întrebat dacă îmi trebuie bani, i-am spus că da. A întrebat unde mă aflu, dar mama Nina, care era alături şi asculta, mi-a spus să nu-i spun unde sunt. I-a zis să ne întâlnim a doua zi, marţi, la un restaurant de la Râşcanovca. Marţi ne-am dus acolo, a venit nea Ion şi doamna Parascovia şi mi-au dat două mii de lei. I-a zis mamei Nina: ‘Iată, îmi eşti martoră’. M-au pus să semnez o hârtie”, ne mai spune Tatiana. Femeia mai precizează că a plecat de bună voie peste hotare. „Domnul Ion, dna Parascovia nu sunt de vină. Tot scandalul a pornit că mi-ar fi luat casa. Dar dumnealor nu mi-au luat-o, eu le-am dat-o”, spune aceasta.

Casa femeii transformată în magazin

Casa în care locuia Tatiana, transformată în viitor magazin

Pe moment, casa din care a fost scoasă Tatiana a fost reparată şi, cel mai probabil, în scurt timp, aici va fi deschis un magazin.Vladimir Ojog, şeful SA „Drumuri Criuleni”, spune că s-a adresat la poliţie, procuratură, dar toţi ridică din umeri. „Ne-au spus că lipsesc elementele constitutive ale unei infracţiuni. Dar cum e posibil ca mai ieri să soliciţi să cumperi casa la licitaţie, iar azi să spui că e a ta. De la minister am fost solicitat să răspund dacă am vândut casa. În numele întreprinderii ne-am adresat în instanţa de judecată. Femeia aceasta, bolnavă din copilărie de retard mental, a fost folosită în cel mai oribil mod”, mai spune Ojog.

Victimă a traficului de persoane

Totodată, în cazul Tatianei Deliu, Procuratura raionului Criuleni a pornit un dosar penal în baza articolului 165, alineatul 2, Codul Penal, pentru trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă sau cerşetorie. Valentina Bradu, procurorul raionului Criuleni, a refuzat să ofere detalii făcând trimitere la secretul anchetei. Surse din cadrul Comisariatului de poliţie Criuleni au declarat că dosarul este unul „complicat”, „evident că femeia aceasta nu avea cum să ajungă singură peste hotare, încercăm acum să stabilim toate circumstanţele şi cine i-a perfectat actele”, ne-au mai spus ei. Potrivit unor surse, Tatiana Deliu ar fi fost însoţită de Ion Cotovici la secţia de paşapoarte şi că acest lucru ar fi fost înregistrat cu ajutorul camerei de supraveghere a biroului de paşapoarte din Chişinău. Femeia însă spune că a fost ajutată să-şi perfecteze actele de Nina Corai.

Primarul de Hruşova: „Cine v-a informat?…”

Solicitată de JURNAL, Parascovia Cotovici, primarul de Hruşova, a refuzat să răspundă la întrebările noastre, pe motiv că ar avea persoane în audienţă. „Spuneţi-mi cine v-a informat despre acest caz şi după asta vom discuta. Nimeni nu şi-a bătut capul de femeia acesta când o ducea greu, acum însă toţi nu mai pot de grija ei”, s-a revoltat primăriţa după care a închis telefonul.

Reprezentanţi ai Consiliului local ne-au informat că asistenţii sociali i-au propus anterior Tatianei Deliu să-şi perfecteze actele pentru a beneficia de pensia de invaliditate. Pentru aceasta era nevoie ca femeia să treacă un curs de tratament. Tatiana însă a refuzat. Cert e că aceasta nu are nicio sursă de venit şi stă în gazdă într-o casă unde nimeni nu i-a oferit nicio garanţie că mâine-poimâine nu va ajunge iarăşi în stradă.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• A rămas şi fără mamă
• Dreptul la vot prin corespondenţă // Campanie
• Profitoarea de la Căuşeni (2)

Peste jumătate de milion de lei au fost „pompaţi” de şmecheri de la Agenţia „Apele Moldovei” fără ca cineva să fie tras la răspundere

După mai bine de un an de când Curtea de Conturi a semnalat o fraudă la darea în folosinţă a staţiei de pompare a apei de la Micăuţi, Străşeni, unde în locul a două pompe noi, italiene, în valoare de 690 mii de lei, responsabilii de lucrări au vopsit şi au montat două pompe uzate sovietice, nimeni din cei implicaţi nu au fost traşi la răspundere şi nici banii n-au fost întorşi în vistieria statului. Deşi staţia este nouă şi proiectul pentru construcţia ei a fost câştigat cu greu, problema a rămas nesoluţionată, iar străşenenii rămân deseori fără apă din cauza pompelor uzate. Doar în decursul anului 2012, din bugetul public au fost achitaţi circa 300 mii de lei pentru reparaţia acestora. Autorităţile din Străşeni încearcă acum să câştige un nou proiect, de această dată de la Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), pentru a procura două pompe noi ca să le înlocuiască pe cele pentru care au fost traşi pe sfoară.

Au recepţionat lucrările cu ochii închişi

De aproape două decenii, oraşul Străşeni se confruntă cu problema lipsei de apă potabilă. Problema a fost aparent rezolvată în 2010, odată cu darea în folosinţă a unei noi staţii de pompare a apei, construită pe banii Fondului Ecologic Naţional (FEN), alocaţi prin intermediul Consiliului raional Străşeni. Totul ar fi fost bine şi frumos dacă nu s-ar fi găsit şmecheri care, în locul pompelor italiene în valoare de 690 mii de lei, n-ar fi instalat… două pompe sovietice produse în 1967. Conform actelor prezentate de Consiliul raional, deşi pompele n-au ajuns nici azi la destinaţie, a existat o comisie de predare şi de recepţie a lucrărilor de instalare a acestora.

Astfel, conform procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate în noiembrie 2008, obiectivul a fost predat de Agenţia „Apele Moldovei”, în persoana reprezentantului acesteia, Alexandru Scurtu, şi a fost recepţionat de o comisie condusă de preşedintele de atunci al raionului Străşeni, Nicolae Robu. Din comisia de recepţie a lucrărilor mai făceau parte şeful Inspectoratului Ecologic Străşeni, Maria Trandafilov, şi dirigintele de şantier Ion Chirilov.

La întrebarea cum au recepţionat lucrările din moment ce nici până azi cele două pompe noi n-au ajuns la destinaţie, fostul preşedinte al raionului, Nicolae Robu, ne-a declarat că a fost asigurat atunci de membrii Comisiei responsabile de lucrări că pompele au fost instalate şi a semnat documentele fără a verifica informaţia la faţa locului.

„Credeţi că preşedintele ţării, când semnează un document, verifică totul? Pentru asta există persoane responsabile. Nu puteam să merg la fiecare ţeavă sau la fiecare piatră ca să văd dacă a fost mişcată din loc. Când am văzut însă că lucrările se tărăgănează, am creat o comisie şi ne-am deplasat la faţa locului. Abia acolo am văzut că ceva nu-i în regulă. I-am cerut directorului întreprinderii documentele tehnice, însă el a spus că pompele italiene au fost aduse, dar au fost luate înapoi de Agenţia ‘Apele Moldovei’, fiind montate aceste două pompe uzate”, spune fostul preşedinte al raionului.

Potrivit acestuia, reprezentantul Agenţiei, Alexandru Scurtu, i-a explicat că pompele italiene costă tot atât cât reparaţia celor două pompe sovietice (sic!). „În 2009, am emis o dispoziţie, în care am cerut să fie întoarse pompele italiene”, ne-a mai declarat Robu.

Declaraţiile sale sunt confirmate şi de un demers pe care l-a făcut în ianuarie 2009 prin care informează Ministerul Mediului despre cele întâmplate, precum şi de o copie adresată Agenţiei „Apele Moldovei”, în care conducerea raionului solicită întoarcerea pompelor noi, italiene, sau a banilor. Conform documentelor, schimbarea pompelor a fost efectuată la indicaţia administratorului Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” din cadrul Agenţiei „Apele Moldovei”, Alexandru Scurtu. Pe atunci, în fruntea Agenţiei se afla Veaceslav Iordan. Scurtu a prezentat Consiliului raional chiar un raport de evaluare elaborat de SRL „Vlasercom”, în care se spune că valoarea pompelor italiene ar coincide cu cea a pompelor sovietice (!).

Apele tulburi ale lui Iordan

Fosta conducere a raionului a mai dezvăluit şi alte acţiuni ilegale la care recurgeau reprezentanţii Agenţiei „Apele Moldovei”. Astfel, a doua etapă a proiectului de asigurare cu apă potabilă a străşenenilor consta în reparaţia a două bazine cu apă din satul Negreşti. Conform legislaţiei, Consiliul raional Străşeni a anunţat o licitaţie de selectare a firmei care urma să execute aceste lucrări. A câştigat o firmă din raionul Străşeni. A doua zi, preşedintele raionului ar fi fost vizitat acasă de acelaşi Alexandru Scurtu, reprezentantul Agenţiei „Apele Moldovei”. „Mi-a cerut să anulez licitaţia, să organizez, la următorul concurs, să câştige Agenţia ‘Apele Moldovei’. În caz contrar, Ministerul Mediului urma să ne retragă banii din proiect, ceea ce s-a şi întâmplat, deoarece n-aveam cum să anulez licitaţia”, afirmă Nicolae Robu.

Agenţia avea în subordine 24 de subantreprenori, pe care îi contracta la propria discreţie şi la care, pe această cale, urmau să ajungă banii alocaţi de Ministerul Mediului prin Fondul Ecologic în cadrul proiectului. „În total, pentru proiectul de asigurare cu apă a oraşului Străşeni au fost cheltuiţi 17 milioane de lei. Dacă lucrările ar fi fost executate onest, aceşti bani ar fi ajuns pentru o reţea nouă”, mai spune fostul preşedinte al raionului. Alexandru Scurtu nu a fost de găsit pentru a comenta aceste declaraţii. Şeful serviciului Resurse umane din cadrul Agenţiei „Apele Moldovei” ne-a informat că la scurt timp după acest incident, Scurtu şi-a dat demisia pe motive de sănătate.

Ar fi economisit peste două milioane de lei

Din 2010, la Staţia de pompare Străşeni funcţionează cele două pompe sovietice. Pentru a ascunde rugina de pe ele, reprezentanţii Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, subordonată Agenţiei „Apele Moldovei”, le-au vopsit cu vopsea galbenă, iar înainte de a le instala au demontat tăbliţele „Produs în URSS”.

Alexandru Scurtu, fiind solicitat de presă, a declarat: „Pompele acelea (pompele sovietice – n. red.), dacă ar fi regulate conform regulamentului, sunt veşnice”. Un răspuns similar a dat şi directorul adjunct al Agenţiei „Apele Moldovei”, Mihail Pencov, care a lăsat să se înţeleagă că în locul pompelor noi au fost montate cele două hârburi pe motiv că autorităţilor raionale nu le-ar fi ajuns bani „pentru schimbarea cablurilor sub presiune mică”.

Directorul ÎM „Apă Canal” Străşeni, Constantin Costov, neagă acest fapt: „Ne-ar fi trebuit vreo 200 mii de lei pentru schimbarea cablurilor şi evident că acest lucru n-ar fi fost o problemă. Pompele acestea cu o vechime de aproape 50 de ani s-au defectat în repetate rânduri, ultima oară au ieşit din funcţiune în octombrie anul trecut. Primăria Străşeni a alocat 100 mii de lei şi le-am reparat. În total, am cheltuit deja vreo 300 mii doar pentru reparaţia lor”.

Pompele s-au defectat şi vara, în timpul caniculei, lăsând oraşul fără apă. Costov afirmă că, dacă n-ar fi fost sustrase pompele italiene, întreprinderea ar fi economisit anual la plata energiei electrice circa 2 milioane de lei. „În comparaţie cu aceste pompe uzate, cele italiene sunt mai economicoase. Acum încercăm să câştigăm un alt proiect, finanţat de USAID, pentru a schimba cele două pompe”, ne mai spune directorul întreprinderii.

Urechean: „Iaca ăştia-s julici!”

În 2012, Curtea de Conturi a efectuat un control al corectitudinii cheltuirii banilor publici în raionul Străşeni. Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, Consiliul Raional Străşeni nu a asigurat un management corespunzător la valorificarea proiectului de la staţia de pompare a apei din Micăuţi finanţat de Fondul Ecologic Naţional.

„În urma verificărilor efectuate la acest obiect de către Inspecţia de Stat în Construcţii, s-au depistat exagerări în valoare totală de 772,08 mii de lei, în actele de recepţie fiind acceptate două pompe în valoare totală de 690,0 mii de lei, care nu s-au montat de fapt, şi alte lucrări exagerate de circa 82,08 mii de lei. Deficienţele menţionate au fost cauzate de neangajarea responsabilului tehnic în acest scop şi de lipsa unei monitorizări corespunzătoare din partea Secţiei construcţii capitale a volumelor incluse în procesele-verbale de îndeplinire a lucrărilor”, se arată în raport.

Preşedintele CC Serafim Urechean a ţinut să remarce în cadrul şedinţei CC că aceşti bani au fost furaţi. „Să spunem lucrurilor pe nume, iaca ăştia-s julici!”, a adăugat el. Autorităţile raionale au sesizat atunci Centrul Anticorupţie, însă angajaţii acestei instituţii au dispus încetarea urmăririi penale, deoarece „ar lipsi elementele infracţiunii”.

După un an de anchetă, nu există suspecţi

Procurorul raionului Străşeni, Alexandru Raţă, spune că toate materialele în legătură cu acest caz au fost transmise Procuraturii Anticorupţie. Acum un an, Viorel Morari, şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie, anunţa că a fost pornită o cauză penală în baza art. 327 al Codului Penal în legătură cu folosirea de către persoane cu funcţii de răspundere a situaţiei de serviciu în interes material personal.

La un an de la începerea acestui dosar, procurorul de la Procuratura Anticorupţie, care se ocupă de acest caz, Roman Statnîi, ne-a declarat: „Înainte de Anul Nou a fost dispusă efectuarea unei expertize de către experţi ai Centrului Naţional de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiţiei pentru a stabili capacitatea şi diferenţa de preţ dintre cele două modele de pompe. Nu avem deocamdată suspecţi ori bănuiţi în acest dosar. Vom putea efectua alte acţiuni de urmărire penală doar după ce vom avea expertiza”. La insistenţa noastră de a afla cum decurge „expertiza”, ni s-a spus că abia zilele acestea un expert urmează să se deplaseze la faţa locului…

Nici Consiliul raional Străşeni, principalul beneficiar al proiectului, nu se arată interesat să întoarcă banii publici, ori pompele italiene. „Consiliul raional Străşeni nu a acţionat pe nimeni în judecată. Am transmis Curţii de Conturi şi Procuraturii toate documentele semnate de cei care au recepţionat lucrările, organele de drept să-şi facă treaba”, ne-a spus juristul CR Străşeni, Iulia Zabunov.

Pe lângă faptul că are pierderi de milioane şi o capacitate scăzută de pompare a apei, staţia de la Micăuţi funcţionează de doi ani fără a fi dată oficial în exploatare. Din cauza şmecheriilor care s-au făcut la implementarea proiectului, autorităţile nu pot face acest lucru până nu-şi vor spune cuvântul organele de drept.

Svetlana Corobceanu

Investigaţie realizată în cadrul proiectului „Promovarea bunelor practici de monitorizare a procesului decizional la nivel local”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova

 Articole asemănătoare:

• Banii de la Străşeni în apele lui Iordan
• Nemulţumiri în Consiliul Raional Dubăsari
• Diguri fără stăpân

Femeia condamnată la şase ani de închisoare pentru furtul unui sac de cartofi, Elvira Rudcovscaia, solicită, a treia oară, graţierea

Elvira Rudcovscaia suferă de o boală incurabilă, dar cel mai greu pentru ea e că de cinci luni nu şi-a mai văzut copiii – pe Artiom, în vârstă de şapte ani, pe Bogdan, de şase ani, şi pe mezinul Oleg, de trei ani. Aceştia au fost mutaţi de la Centrul de plasament pentru copii din oraşul Chişinău la un Centru de plasament temporar din or. Bălţi, de unde este originară deţinuta. Amintim că Elvira Rudcovscaia şi soţul ei, Vladimir, au fost despărţiţi de copii în 2009, pe când aceştia aveau 15 ani, patru ani, doi ani, iar mezinul avea doar o lună şi jumătate. Conform legislaţiei, mama putea fi separată de prunc cel puţin după şase luni de alăptare. Părinţii au fost arestaţi în sătucul Znamia Octeabrea din regiunea Podolsk, de oameni ai legii din R.Moldova şi Federaţia Rusă, iar copiii au rămas în grija autorităţilor ruseşti până în 2011, fiind cazaţi timp de aproape doi ani într-un spital. Aceştia au fost repatriaţi în RM în vara anului 2011.

„Nu mi-a trebuit acel sac cu cartofi!”

Prima dată, Rudcovscaia a solicitat graţierea în 2011, a doua oară – în 2012. În ambele rânduri, a primit un răspuns sec de la Comisia de graţiere de pe lângă preşedintele ţării, condusă de Alexandru Ohotnicov, aflat în fruntea acestei comisii de aproape trei decenii: „Cerem să informaţi condamnata că cererea de graţiere a fost examinată şi respinsă”. „Condiţiile pentru un bolnav incurabil din penitenciar nu sunt de invidiat. Iarna în spital este frig, nu dispun nici de medicamentele necesare. Unicul om care mă susţine este mama, Elena, şi câţiva prieteni care mă ajută cu hăinuţe şi alte lucruri pentru copii. Nu ştiu cât o să mai rezist să stau departe de copii, care la început nu m-au recunoscut, dar cel puţin după aceea aveam parte de întâlniri o dată pe lună. Acum am pierdut şi acest contact cu ei”, spune cu glas stins femeia.

Dacă la început nu ştiau limba română, azi Artiom, Bogdan şi Oleg vorbesc la telefon cu mama lor doar în limba română. „Uneori mă corectează că nu pronunţ corect un cuvânt ori altul. Mă întreabă când voi veni după ei. N-am săvârşit nicio crimă. M-am adresat cu scrisori la mai mulţi politicieni, am cerut cel puţin să fie revăzut cazul meu, dar nu am primit niciun răspuns. Nu mi-a trebuit acel sac cu cartofi! Nu sunt dintr-o familie săracă. Am fost condamnată în baza mărturiilor a două persoane, care nici măcar nu spun că l-am atins cu un deget pe proprietarul cartofilor, ci că doar ne certam”, mai spune Rudcovscaia.

Încăierare soldată cu leziuni uşoare

Amintim că femeia e condamnată pentru că, la 22 octombrie 2001, împreună cu Vlad Marinciuc, bărbatul cu care convieţuia, se deplasau prin centrul or. Bălţi. Ajunşi în dreptul magazinului „Fidesco”, au văzut doi oameni care se băteau. Concubinul său a sărit să-l apere pe cel care era la pământ. „Era în jurul orei 16.00. Circula multă lume pe acolo. Oare ne-am fi permis să furăm un sac de cartofi ziua în amiaza mare?”, ne-a întrebat femeia. Ea ne-a mai spus că jumătate de an a figurat în calitate de martor în acest dosar. După care, nu-şi explică în ce mod, a ajuns să fie suspectată, pentru ca apoi să fie condamnată.

În documentele anexate la dosar se spune însă că ea şi cei doi bărbaţi ar fi avut o înţelegere prealabilă să fure sacul cu cartofi. În ziua cu pricina, aceştia s-au apropiat de un Kamaz care parcase în faţa magazinului. S-au convins că nu-i nimeni în preajmă, după care, cităm: „au sustras un sac cu cartofi estimat la preţul de 140 de lei, ce aparţinea lui Niţa N., cauzându-i o pagubă considerabilă acestuia. Lângă camion au fost opriţi de proprietar care a cerut restituirea bunului sustras. Aceştia însă l-au atacat şi i-au aplicat lovituri cu pumnii şi picioarele la diferite părţi ale corpului, cauzându-i leziuni corporale uşoare”. Judecătoria din Bălţi a încadrat fapta celor trei în prevederile art. 188 alin. 2 al CP – act de tâlhărie, adică li se incriminează că, pe lângă faptul că au încercat să fure, aceştia au recurs la acţiuni violente, periculoase pentru viaţa şi sănătatea proprietarului cartofilor.

Copiii Elvirei Rudcovscaia, Artiom, Bogdan şi Oleg care pe moment sunt găzduiţi de un Centru de plasament din or. Bălţi

„Uneori mă consolez cu gândul că mi-au rămas încă 2,5 ani. Că deja am ispăşit mai mult de jumătate de pedeapsă. Cele două refuzuri de graţiere au fost foarte dureroase pentru mine”, spune femeia.

Anul trecut, Comisia lui Ohotnicov i-a propus preşedintelui spre graţiere, şapte persoane, dintre care el a acceptat să graţieze patru, printre care – o persoană care şi-a asasinat la beţie vecinul şi una care a fost condamnată pentru trafic de persoane. Comisia se întruneşte o dată pe trimestru şi analizează în jur de 200 de dosare. Reprezentanţii acesteia ne-au informat că, înainte să ajungă la comisie, dosarele sunt analizate de Direcţia generală de drept a Aparatului preşedintelui Republicii Moldova, condusă de Ohotnicov. Angajaţii de acolo dau telefoane, mai fac precizări, după care sugerează cine întruneşte criteriile de graţiere. Elvira Rudcovscaia nu ar fi întrunit aceste criterii pe motiv că ar fi avut, potrivit şefului administraţiei Penitenciarului de la Rusca, o abatere disciplinară, printre lucrurile ei fiind descoperit un telefon mobil. „Anul acesta nu am avut nicio încălcare disciplinară. N-am fost şi nu sunt un criminal, îl rog pe domnul Nicolae Timofti să-mi permită să merg la copiii mei. Am ispăşit mai bine de jumătate de pedeapsă, nu sunt un criminal”, mai spune Elvira.

Svetlana Corobceanu

 Articole asemănătoare:

• Rudcovscaia rămâne după gratii
• Elvira Rudcovscaia solicită graţierea // INECHITATE
• Şase ani pentru un sac de cartofi

„În cazul în care procurorul general va fi numit de comisie, decizia ar putea fi contestată pe motiv că se încalcă Constituţia”.

Pentru prima oară în istoria Republicii Moldova procurorul general este ales prin concurs deschis. Ieri, comisia s-a întrunit în şedinţă pentru adoptarea hotărârii de admisibilitate a dosarelor şi pentru a anunţa următoarele etape ale concursului. Reprezentanţii comisiei au decis că cinci din cei opt candidaţi care şi-au depus dosarele corespund funcţiei în cauză.

Fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog, fostul viceministru al Afacerilor Interne, Boris Muravschi, şi avocatul Ilie Rotaru au fost excluşi din concurs, pe motiv că nu au întrunit numărul necesar de voturi. Vor continua să concureze fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleşca, fostul procuror Gheorghe Nogai, juristul Mihai Petrache şi avocaţii Tudor Suveică şi Emanoil Ploşnita. Principalele criterii de care s-a ţinut cont au fost lipsa antecedentelor penale și experienţa minimă de 15 ani în domeniu.

Vor combate corupţia şi vor continua reforma PG

Candidaţii antrenaţi în cursă susţin că, în primul rând, vor opta pentru depolitizarea instituţiei şi dezrădăcinarea corupţiei. Unul din candidaţi, avocatul Tudor Suveică, afirmă că după o experienţă de 25 de ani în cadrul procuraturii cunoaşte toate neajunsurile din sistem. „Voi opta pentru optimizarea activităţii PG, pentru modificarea structurii şi, în special, voi propune remanieri la nivelul aparatului central al PG. În mare parte, activitatea de bază se desfăşoară în procuraturile de sector. Unele funcţii din cadrul secţiilor, direcţiilor PG se dublează. Trebuie revăzut acest aspect. Timp de cinci ani, cât am activat în calitate de avocat, am observat şi alte probleme, cum ar fi corupţia. În cazul în care voi câştiga concursul, voi lupta cu ea nu doar în vorbe, ci şi cu fapta”, a spus acesta.

Procurorul general să fie independent de factorul politic

Juristul Mihai Petrache a declarat la rândul său că a activat mai mulţi ani în PG şi cunoaşte mecanismul de funcţionarea a instituţiei. „Cred că în primul rând este foarte indicată asigurarea independenţei de jure şi de facto a procuraturii şi a procurorului general. Acest lucru se poate face pe mai multe căi, dar înainte de toate este vorba de a asigura o independenţă totală a procurorului general prin stabilirea unor garanţii la nivel de lege privind demiterea lui. Ca procurorul general să poată fi demis cu 2/3 din voturi la iniţiativa a cel puţin 1/4 din deputaţii din Parlament. Adică demiterea procurorului general să fie foarte complicată şi să aibă loc doar în cazul în care el nu corespunde exigenţelor înaintate, nu prin a fi hărţuit de un partid politic sau altul”, a spus Petrache. Acesta a mai declarat că va opta pentru acordarea statutului de magistrat procurorilor, ceea ce înseamnă că procedura de numire, promovare şi sancţionare a acestora va fi similară cu cea aplicată judecătorilor. Şi totodată va opta pentru purificarea cadrelor, ca în organele procuraturii să rămână cei mai competenţi şi mai exigenţi procurori.

Pîrlog va contesta decizia comisiei

Deşi, conform regulamentului, hotărârile comisiei sunt definitive și nu pot fi contestate, fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog, a cărui candidatură a fost exclusă pe motiv că nu ar fi întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor comisiei, s-a arătat nemulţumit de această decizie. El a declarat că va depune o contestaţie la Comisie. „Decizia Comisiei pe motiv că nu aş fi întrunit cei 15 ani de experienţă în domeniul juridic mi se pare nefondată. Din 2009 până în prezent, activez în sectorul non-guvernamental, în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor omului. Sunt preşedinte al Alianţei pentru Drepturile Omului şi avem dosare pe care le reprezentăm atât în RM, cât şi la CEDO. Voi contesta decizia Comisiei. De altfel, nimeni nu poate fi lipsit de un recurs eficient în faţa autorităţilor statului”, a spus acesta.

„Înclin să cred că nu va fi aleasă nicio candidatură”

Concursul de alegere a candidatului la funcţia de procuror general a fost anunţat de speaker-ul Marian Lupu după ce liberal-democraţii forţaseră demisia fostului procuror general, Valeriu Zubco, funcţie ce le revenise democraţilor la constituirea alianţei de guvernare.

Solicitat de JURNAL, Gheorghe Susarenco, fost viceministru al Justiţiei, se arată sceptic faţă de rezultatele acestei comisii. „Legea nu prevede un astfel de concurs. În cazul în care procurorul general va fi numit de comisie, decizia ar putea fi contestată pe motiv că se încalcă Constituţia. Conform Constituţiei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea preşedintelui Parlamentului. Nu zic că această procedură este corectă şi corespunde standardelor europene, dar, odată ce avem o astfel de prevedere în constituţie, ea trebuie respectată. Totodată, pornind de la actuala conjunctură politică, mai degrabă înclin să cred că nu va fi aleasă nicio candidatură din cele care s-au antrenat în cursă”, mai spune Susarenco.

Comisia intenţionează ca, până la 30 martie, să aibă deja numele candidatului selectat pentru a-l înainta forului legislativ pentru aprobare. Următoarea etapă a concursului constă dintr-un interviu la care candidaţii îşi vor prezenta programul managerial şi vor răspunde la întrebările membrilor comisiei.

Funcţia de procuror general a devenit vacantă după ce Valeriu Zubco a demisionat în contextul vânătorii din Pădurea Domnească, soldată cu moartea lui Sorin Paciu. Fostul procuror general a fost printre participanţii la vânătoare.

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Un procuror din Bălţi riscă 7 ani de închisoare
• Respins, acceptat… respins?
• Scrisorile lui Buraga // Silvio Berlusconi, prim-ministrul nostru

Victor Cojocaru, şeful Departamentului Anesteziologie şi Reanimatologie din cadrul Spitalului Republican: „Comisia MS a constatat că medicii au făcut totul corect în cazul Lilian Căldărari”

Nu există vinovaţi de malpraxis printre oamenii în halate albe în cazul Lilian Căldărari, copilul ajuns „legumă”, cu mai bine de un an în urmă după o banală vizită la stomatolog. Cel puţin aşa susţin membrii Comisiei de la Ministerul Sănătăţii (MS) care au analizat acest caz, dar şi administraţia Policlinicii Stomatologice Republicane unde s-a produs tragedia. Copilul care făcea parte dintr-o echipă de fotbal, era sănătos şi a mers împreună cu mama lui la medic. După administrarea unui medicament a avut un şoc anafilactic şi a intrat în comă. După ce a ieşit din comă, din greşeală, medicii i-au mai perforat şi un plămân. Chiar dacă le-au sugerat părinţilor să se pregătească de ce e mai rău, copilul a rezistat şi acestei din urmă încercări.

La poarta casei băiatului ne întâmpină un câine de rasă, Iaric. I l-au cumpărat rudele cu o jumătate de an în urmă. Înainte de a se produce tragedia, Lilian iubea mult câinii. Acum acesta i se urcă în pat şi i se gudură la picioare, dar nu poate fi mângâiat. E greu să-ţi imaginezi că fiinţa numai piele şi os din pătuţ este copilul din fotografie. Un băieţel galant, care dansează alături de o fetiţă, ambii îmbrăcaţi în costume naţionale, ori băieţelul care într-o zi însorită de toamnă îmbrăţişează un pudel alb pe aleea parcului din centrul capitalei. E şi copilul zâmbăreţ care vorbeşte la telefon. În cea mai recentă fotografie, omuleţul cu priviri rătăcite, numai piele şi os, e înconjurat de câţiva dintre colegii săi, care au venit să-l vadă. A fost prima şi ultima vizită a acestora. Deşi zâmbesc copiii, unul dintre ei, prietenul său cel mai bun, a fost atât de stresat încât părinţii săi au fost nevoiţi să-l ducă ulterior la un psiholog.

Niciun ajutor de la Ministerul Sănătăţii

Virginia Căldărari, mama lui Lilian, spune că cele întâmplate i-au împărţit viaţa în două părţi: până la tragedie şi după. Uneori este recunoscută în stradă după reportajele de la televizor, în care mama băiatului a îngenuncheat disperată în faţa ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi, implorându-l să-i salveze copilul. Gestul n-a lăsat indiferent pe nimeni. Mulţi oameni au sărit s-o ajute cu bani. Până atunci se descurca cu propriile puteri. „Număram bănuţii pentru o pâine. Nu aveam din ce trăi. După ce şi-a revenit din comă Lilian, ni s-a spus să mergem acasă, deşi nu aveam aparatul pentru extragerea sputei din plămâni şi în orice minut copilul putea să se asfixieze. Administraţia spitalului a refuzat să-mi împrumute un astfel de aparat. Am cumpărat un aparat cu ajutorul unor oameni care au aflat despre tragedia noastră”.

Mama îşi alimentează copilul cu ajutorul unui tub. Din oră în oră, cu ajutorul unei sonde îi curăţă canalele respiratorii de flegmă. „Înainte când mă trezeam, aveam planuri, voi face una, alta. Acum am 29 de ani şi nu ştiu cum va arăta viaţa mea în continuare. Cui voi trebui cu un copil bolnav. Mama e şi ea invalid de gradul II, fiind bolnavă de diabet zaharat. E unica ce mă susţine în această situaţie”, zice femeia.

Nu departe de casă se află şcoala copilului. Uneori seara, după ce-i administrează ultimul medicament, iese şi face înconjurul clădirii. „Mă uit ca nebuna la geamul clasei în care învăţa. Mi-l amintesc la careu. Copiii mă întâlnesc şi mă întreabă ce face Lilian, nu ştiu ce să le spun, le zic că doarme. Din partea fostului soţ nu am altă susţinere decât pensia alimentară”, ne mai spune reţinându-şi cu greu lacrimile Virginia.

A rămas fără serviciu

Mult timp femeia nu a vrut să accepte situaţia că băiatul ei este invalid. Cu o jumătate de an în urmă, văzând dificultăţile financiare în care s-au pomenit, s-a resemnat şi a perfectat documentele de invaliditate. Ea, în calitate de îngrijitor, şi copilul, în calitate de invalid de gradul I, primesc câte o pensie de circa 450 de lei. La aceasta se adaugă pensia alimentară de 1200 de lei plătită de tatăl băiatului. Virginia, care a lucrat mulţi ani frizer, şi care avea printre clienţi interpreţi cunoscuţi dar şi soţiile unor politicieni, cum e Taisia Voronin, acum nu se mai poate îndepărta pentru mai mult de o oră de patul copilului. Din această cauză se confruntă cu mari probleme financiare. Numai procedura de stimulare cerebrală, care trebuie făcută o dată pe lună, o costă 5000 de lei. Îl ajută să se liniştească. Dar pentru că nu mai au bani, recurg la calmante, care nu sunt recomandate în astfel de situaţii. Pe lângă aceasta mai e nevoie de proceduri de masaj, acupunctură, kinetoterapie, de medicamente şi scutece.

Promisiuni goale

Când a îngenuncheat în faţa ministrului Sănătăţii în speranţa că copilul va fi dus la o clinică specializată din Israel, oficialul a promis că ministerul va face tot posibilul să o ajute. Ulterior, mama băiatului a luat legătura, prin intermediul unei clinici private din Chişinău, cu specialiştii de la un centru medical din oraşul Haifa, Israel. Când aceştia au venit la Chişinău, într-o zi de vineri, responsabilii de la minister au refuzat să se întâlnească, chipurile, ar fi fost ocupaţi, iar sâmbătă nu au vrut pentru că e zi fără program.

Specialiştii din Israel au plecat fără să mai ajungă la o înţelegere cu familia băiatului. Ulterior, femeia a fost informată că angajaţii MS au luat legătura cu alţi specialişti, de la o altă clinică din Israel, şi aceia ar fi spus că nu-i pot ajuta în starea în care se află Lilian. „Clinica cu care am purtat discuţii cerea circa 3 milioane de lei. Viceministrul Sănătăţii, Octavian Grama, mi-a răspuns că ministerul nu are asemenea bani. Toţi încearcă să mă convingă că nu se mai poate face nimic în situaţia lui Lilian, dar eu nu pot să cred. El clipeşte dacă îi cer, se agită dacă vede că plâng. Când mă vede dl Usatîi, nu ştie în ce parte să fugă. Se întâlneşte cu vreun subaltern şi îi zice: ‘Vorbeşte tu cu ea’. Vrea să scape de mine. Mă tratează ca pe o nebună, poate că sunt nebună, dar cum ar fi reacţionat ei în locul meu?”, se întreabă disperată femeia.

Ancheta bate pasul pe loc

Familia Căldărari e pe cale de a acţiona în judecată Ministerul Sănătăţii. În septembrie 2012, Procuratura Centru a mun. Chişinău a pornit un dosar penal, în baza art. 213 al Codului Penal, pe faptul încălcării din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale.

Deşi a fost deschis dosarul, lucrurile n-au evoluat. „Nu putem stabili în urma căror acţiuni şi ale cui a avut de pătimit persoana până nu vom avea expertiza medico-legală. Fără aceasta nu putem face nimic”, a declarat pentru JURNAL procurorul Nadejda Agatii.

La rândul său, mama copilului spune că, de cinci luni, încearcă să obţină expertiza medico-legală de la Centrul de Medicină Legală, dar de fiecare dată i se spune că aceasta nu este gata. Solicitat de JURNAL de Chişinău, Gheorghe Mutoi, medicul de la Centrul de Medicină Legală responsabil de expertiză în cazul dat, a refuzat să discute cu noi. „Nu voi da nicio informaţie. Familia aşteaptă expertiza de mai puţin de cinci luni. Ce e cu insistenţa asta? Nu-mi mai telefonaţi”, s-a răstit acesta, după care a închis telefonul.

Medicii n-au greşit cu nimic?

Ludmila Ojog, medicul anesteziolog de la Policlinica Stomatologică Republicană, care i-a administrat medicamentul copilului, deşi a acceptat iniţial să discute cu noi, aflând că suntem jurnalişti, a motivat că trebuie să meargă în sala de operaţii şi a refuzat categoric să răspundă la întrebările noastre. Medicul-şef adjunct al spitalului, Victor Siminiuc, a declarat că pe marginea cazului a fost desfăşurată o anchetă de către MS. „Băiatul a intrat în şoc anafilactic înainte de a începe tratamentul, la etapa premedicaţiei. Comisia a stabilit că medicii n-au încălcat nimic. Ojog s-a ales cu o atenţionare din partea noastră”, ne-a spus acesta.

Preşedintele acestei comisii, şeful Departamentului Anesteziologie şi Reanimatologie din cadrul Spitalului Republican, Victor Cojocaru, ne-a spus că nu-şi aminteşte cu exactitate ce a scris în raportul expediat la MS, dar că „toată medicaţia a fost administrată corect”.

„N-au fost depăşite normele. Copilaşul avea o semiurgenţă, puroi la câţiva dinţi. Medicul a făcut totul corect”, a spus acesta. Pe moment, familia Căldărari nu are bani să-şi angajeze un avocat. Totuşi mama băiatului spune că în cazul în care nu va obţine o expertiză medicală obiectivă în R. Moldova, va cere ajutorul unor experţi independenţi din Rusia ori România. „Voi ajunge la CEDO, dacă nu voi avea câştig de cauză aici, dar cel puţin voi reuşi să obţin ca statul să-mi plătească prejudicii morale şi materiale pentru că mi-a mutilat copilul şi ne-a distrus viaţa”, mai spune femeia.

Ajutaţi-l pe Lilian!

Cei care vor să-l ajute pe Lilian Căldărari pot contribui financiar, transferând bani la următoarele conturi:

Virginia Căldărari 
Banca de Economii
Cont în lei 
nr. 498/1/274

BECOMD2X609
cont bancar: 280 910 149 850

Cont în euro
nr. 978/81/203
BECOMD2XXXX
cod bancar: 400 886 819 201

Cont în dolari
nr. 848/81/27
BECOMD2XXXX
cod bancar: 890 0260 785

Svetlana COROBCEANU

 Articole asemănătoare:

• Luptă pentru ultima şansă a copilului ei
• Copil al nimănui
• Un copil maltratat de directoarea şcolii

Maria Florea este una din galeria doamnelor de succes ale Programului PNUD-UE care au reuşit să schimbe în bine viaţa celor din jur

De 13 ani se află în fruntea Spitalului raional din Rezina. A moştenit o clădire veche, dărăpănată, pe care a reuşit s-o transforme într-o instituţie medicală dotată cu echipament modern. Despre Maria Florea, directoarea spitalului din Rezina, se spune că e femeia care a ştiut să unească cele două maluri ale Nistrului. La spitalul din Rezina se tratează bolnavi atât de pe malul drept, cât şi din regiunea transnistreană, tot aici vin să nască peste 100 de femei de pe malul stâng al Nistrului.

Maria Florea este medic neonatolog. Şi-a început activitatea pe tărâm medical în 1977, tot la spitalul din Rezina. Ca şi atunci, spune că n-ar schimba halatul alb pe nimic şi dacă ar fi să-şi aleagă din nou o profesie, ar alege-o tot pe cea de medic. Vine prima la serviciu, la ora şase, şi pleacă târziu, după ora 22.00. Când oboseşte şi grijile îi sunt prea mari, ia un prunc în braţe şi oboseala dispare ca prin minune. Timp de 13 ani, în funcţia de director de spital, a câştigat 16 proiecte şi a atras investiţii de milioane.

Clădirea care nu a fost supusă unor reparaţii capitale din 1984 şi-a schimbat treptat înfăţişarea. „Asistenţa pe care am obţinut-o, în valoare de circa 1,4 mil. de lei, prin Programul PNUD-UE, a venit în cel mai crucial moment pentru noi. Am reparat câteva blocuri ce le oferă pacienţilor condiţii mai bune pentru tratament. A fost cum a-i oferi unui bolnav o mască de oxigen pentru a-l salva”, spune directoarea spitalului.

Până atunci se făceau doar reparaţii cosmetice, se mai da pe undeva cu var, se mai schimba teracota, se mai da cu vopsea şi atât. „Ni s-au făcut multe promisiuni, dar uneori nu aveam bani nici măcar pentru instrumentar medical chirurgical”, ne dezvăluie chirurgul, Sergiu Carpovici.

Saloane cu iz sovietic

O vizită dintr-o secţie în alta te transpune în epoci diferite. În cele două secţii în care nu s-au făcut reparaţii capitale din perioada sovietică te doboară izul de spital, mirosul de medicamente şi urină. Coridoarele sunt lungi şi întunecoase, saloane – supraaglomerate. „Avem mai mulţi bolnavi, deoarece i-am adus aici pe cei din secţia în care se face reparaţie”, ne spune o soră medicală.

40 de saloane luminoase, cu gresie şi faianţă, utilate modern, dotate cu duşuri cu apă rece şi caldă, paturi noi, totul s-a făcut pe bani europeni. „Aici e mai bine ca la noi acasă. Ne simţim mult mai bine şi parcă nici durerile nu mai sunt aşa de apăsătoare”, ne spune una dintre paciente, Elisabeta Pistrui.

Asistenţi medicali cu salarii mai grase ca ale medicilor începători

Ca şi în alte spitale, la Rezina se atestă o lipsă de cadre medicale. Zece medici lucrează aici făcând naveta din Transnistria. Ni se dezvăluie o altă faţetă a realităţii: un asistent medical cu experienţă are un salariu mai mare decât al unui medic începător, de aceea tinerii nu se reţin prea mult.

„Personal, am avut şanse de a fi angajată peste hotare, dar am rămas acasă. Mi-am început activitatea cu 115 ruble. Dar mai exista entuziasmul, dragostea pentru profesie, am avut noroc de un soţ iubitor şi înţelegător. Acum tinerii trebuie motivaţi, căci altfel pleacă, au oferte mai multe, mai tentante. Dacă nu vor fi luate măsuri la nivel de stat, vom rămâne fără medici în raioane”, zice Florea.

Medicii şi juriştii nu trebuie să facă politică

În luna mai îşi va încheia mandatul de şef de spital, după care va fi anunţat un nou concurs. Nu va mai candida. De altfel, ne-am întâlnit cu ea în perioada unui conflict care mocneşte de ceva timp la Rezina. Medicii şi oamenii de rând îi sunt recunoscători pentru spitalul bine dotat. Dar, deşi nu a făcut parte din niciun partid politic, după ce a câştigat de două ori mandatul de consilier raional, în calitate de candidat independent, în alegerile din 2009, a figurat pe lista PCRM.

„De aici au apărut probleme. Cineva din PLDM mi-a cerut să eliberez funcţia. Mă dezamăgeşte faptul că oamenii nu sunt apreciaţi după merite, ci după criterii politice. Am avut susţinerea societăţii civile şi merg înainte. Sunt în afara politicului şi sunt convinsă că trebuie permanent să învingă cei care îşi fac bine meseria. Sunt născută de ziua independenţei şi sunt independentă. Am cerut mult, dar nu pentru mine, ci pentru satisfacţia pacientului. Medicii şi juriştii nu trebuie să facă politică. Politica noastră e halatul alb”, mai spune directoarea spitalului.

Casetă

FONDURI

Condiţii decente pentru pacienţi

Asistenţa pe care a obţinut-o pentru reparaţia blocurilor îi va oferi posibilitatea de a valorifica şi alte fonduri. „Mi s-a acordat încredere şi sunt gata să întorc roata. Datorită acestui ajutor, peste 49 de mii de locuitori vor beneficia de condiţii decente în spitalul nostru, iar eu mă voi bucura de roadele celor 38 de ani de muncă dedicaţi acestei instituţii medicale”, zice Maria Florea

Svetlana COROBCEANUArticole asemănătoare:

• Anchetaţi de procurori, investigaţi de medici
• Cum ne apărăm de atacul câinilor vagabonzi
• Drumul spre sănătate