Ana Sasu, pensionară de 78 de ani, fostă învăţătoare din Teleneşti, către elevii pe care i-a învăţat, plecaţi în lumea mare: „Întoarceţi-vă, măi copii, ACASĂ!” Foto de Nadea Roşcovanu
Luminița Gheorghiu și Florin Zamfirescu în filmul „Poziția copilului” de Călin Peter Netzer, Ursul de Aur, Berlin, 2013
Festivalul Filmului European s-a lansat pe 19 mai la Chișinău, cu premiera celui mai recent succes cinematografic românesc – lungmetrajul „Poziția copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer.
Ziua Europei va culmina cu un concert extraordinar, care se va desfăşura în Piaţa Marii Adunări Naţionale
Membrii formaţiei „ProBahus”, Serj Cuzencoff, Cristina Croitoru, Alexandru Manciu, Natalia Gordienko, Boris Coval, Constantin Moscovici şi Cristina Scarlat au acceptat să cânte pe 9 mai pe aceeaşi scenă cu artiştii din Rusia Iosif Kobzon și Lev Leșcenko. După concert, interpreţii moldoveni s-au ales cu înjurături pe reţelele de socializare. La aceeaşi manifestare au fost invitaţi să evolueze Adrian Ursu şi Ana Barbu, dar, pe ultima sută de metri, ultimii au refuzat.
Aliona Moon a făcut show de milioane în prima semifinală a Eurovisionului, reuşind să impresioneze juriul şi fanii din întreaga lume. Astfel, reprezentanta RM a izbutit să-şi ia bilet pentru finala care va avea loc mâine, 18 mai.
"Nu pot înţelege în ruptul capului cum a fost cu putinţă ca niciun reprezentant al puterii să nu protesteze împotriva acestui act de umilire făţişă a Basarabiei" - Ion Ţurcanu
La 9 mai ni s-a demonstrat ce este Moldova ca ţară şi cât costă conducerea ei politică
Institutul Cervantes din Bucureşti şi Compania gasNatural fenosa au prezentat la 15 mai în Sala mare a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău spectacolul de dans flamenco „Abriendo Caminos” al companiei Ursula Lopez (Spania).
Prietenii au memorat (cu zâmbetul pe buze) o declaraţie voltairiană a subsemnatului: dacă cineva se va încumeta să interzică vreodată (d.e.) revista Literatura şi arta, voi protesta în PMAN. Revolta mea ipotetică putea să pară ipocrită, odată ce m-am certat de atâtea ori cu LA. Dar nu e aşa!
(Se dedică celui mai mare martir al acestui neam – limba română, cu ocazia împlinirii a 201 ani de la raptul teritorial din mai 1812)
Anul trecut, dl Constantin Tănase le reproşa intelectualilor că n-au prea fost prezenţi la Colocviul Internaţional organizat cu ocazia împlinirii a 200 de ani. Eu voiam să ascult măcar câteva comunicări ştiinţifice ale savanţilor, dar n-am putut rămâne decât un ceas (am venit pretextând că trebuie să iau o carte de la biblioteca Academiei), căci şefa de la Cadre a Bibliotecii Naţionale, o pensionară în vârstă de vreo 70 de anişori, m-a căutat imediat la birou întrebând cu voce aspră: „Unde-i?!?”.
„Unde-i? – întreba-vor toţi în şoaptă/ santinela ce fumează liniştit” (A. Lupan)
Dlui Prim-ministru ad interim Iurie Leancă
Dlui Ministru al Culturii Boris Focșa
Dlui Primar general al municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă
În anul care s-a scurs, am deplâns, împreună, și alături de prieteni și colegi de-ai mei, despărțirea de părinții lor… Am avut impresia că s-au dus la ceruri mult mai mulți părinți ca în alți ani, mai mulți ca oricând…
Anatol Ciocanu 03.06.1940 – 19.06.2012 Creația poetului Anatol Ciocanu a fost apreciată pentru puritatea şi euforia sentimentelor, exuberanţa romantic-juvenilă, tonalitatea baladescă, un cult al satului și al strămoșilor. A semnat numeroase cărţi de poezie şi publicistică. A realizat traduceri memorabile din Pușkin, Lermontov, Ungaretti ș.a. În prefața la volumul „Ora sărutului”, Ioan Mânăscurtă remarcă: „Anatol Ciocanu nu este un tribun şi nici chiar un liric în sensul acceptat al cuvântului. Este mai degrabă un copil visător care descoperă soarele, aşa cum ai descoperi un continent întâia oară”.
Spuneam acum o săptămână că juriul din acest an al Uniunii Scriitorilor din Moldova a fost unul îngăduitor. Lipseşte intriga, or, o competiţie e interesantă şi prin faptul că cineva pierde. Concursurile temperează entuziasmul celor care mai au de şlefuit piatra operei. Dar există (şi în acest an!) revoltaţi, care au ridicat o tornadă în biroul preşedintelui US, l-au admonestat pe preşedintele juriului, ameninţă cu contestarea în instanţă!
După lectura încordată a cărţii lui Orwel „1984”, nu acordam atenţie umorului său din romanul „Omagiu Cataloniei”, despre războiul civil din Spania, devenită loc de experimente al comuniştilor. Ce scrie acolo despre cimitire îmi aminteşte de ceva cunoscut din copilărie.
Angajaţii unei fierării din Glodeni au adăpostit un hultan
La o fierărie din Glodeni, patru tineri au adoptat un uliu bolnav. Câteva luni de zile le-a trebuit ca să-l vindece. Şi chiar dacă şi-a revenit, pasărea nu mai poate zbura.
Cocostârcul lui Iurie Simzinici din s. Ustia, r. Dubăsari. Foto Nadea Roşcovanu
Iurie Simzinici, un optimist înnăscut, a construit un cuib pentru cocostârci în faţa casei încă din iarnă. Când amenaja cuibul pe trunchiul nucului uscat din faţa gospodăriei, un vecin îl tot cicălea că munceşte în zadar. Bărbatul însă credea din toată inima că păsările vor veni, iar crezul lui a devenit realitate.
Fiind român basarabean, dar și cetățean al Republicii Moldova, urmăresc cu atenție evenimentele majore din Republica Moldova. Rapiditatea ultimelor schimbări de situație de pe scena politică m-au surprins şi mă îngrijorează profund având în vedere riscul real de a reveni la un regim autoritar.
Juriul Uniunii Scriitorilor din acest an e unul bun la suflet: lista nominalizărilor pentru premiile uniunii e foarte încăpătoare. După (răul de) mine, la o lectură exigentă, cărţile anului literar 2012 nu sunt remarcabile decât în câteva cazuri sau decât… cu anumite concesii. Am senzaţia că, în unele cazuri, textele premiabile sunt alăturate unor titluri demne de vreun top al bizareriilor literare. E cum i-am pune în aceeaşi listă pe pretendenţii la Oscar şi pe candidaţii la Zmeura de aur!
„Indiferent în ce direcţie, omul se deplasează întreg, el este o planetă vie, condamnată la integritate veşnică”
Citesc în ultimii ani eseurile pr. prof. Ion Buga din cărţile „Plinirea potirului credinţei” sau „Fiinţa înjunghiată” de parcă aş citi glafirele şi omiliile vechilor Părinţi. Dacă scrierile duhovniceşti de azi ar avea calităţile celor tipărite sub numele acestui preot român din Grecia, ca şi ale cuviosului Paisie Aghioritul sau ale monahului Rafail Noica – smulse din inimă, „cu durere şi dragoste pentru omul contemporan” –, generaţia de azi nu ar mai suferi de maladia numită „aspiritualitate” deicidă.
Viață fericită a femeilor în kolhoz. Pancarte sovietice de propagandă din anii '40-'50 ai secolului trecut.
Când nu doreau să semneze pentru intrarea în colhoz, cetăţenii erau sechestrați și obligaţi să citească „Statutul cooperativelor agricole” sau ziare
Odată cu ocuparea Basarabiei de către sovietici în anul 1940, apoi după revenirea lor în 1944, populația locală a avut de suferit multe nelegiuiri din partea acestora. În special, colectivizarea în agricultură, trâmbiţată de propaganda comunistă drept „cea mai progresistă formă de gospodărire agricolă”, a fost înfăptuită cu multe fărădelegi.
27 aprilie 2013. La memorialul din oraşul Tighina un fotograf le strigă invitaţilor unei nunţi: „Ruki v verh!” (Mâinile-n sus!)
Eroismul locuitorilor din satul Varniţa se ciocnesc de indiferenţa celor de la Tighina
„Am cedat Tighina, nu vom ceda şi Varniţa”, ne spun la unison locuitorii satului Varniţa, raionul Anenii Noi, care în noaptea din 26 spre 27 aprilie au dat dovadă de eroism, curmând iniţiativa militarilor separatişti de a instala un nou punct de control la intrarea în cartierul de nord al oraşului Tighina, numit Severnîi. Primarul satului Varniţa, Alexandru Nichitenco, susţine că a aşteptat o reacţie mai promptă din partea autorităţilor de la Chişinău.
Duminică, 28 aprilie, în chiar ziua Floriilor, la Uniunea Scriitorilor a fost omagiat prozatorul, eseistul şi editorul Ioan Mânăscurtă, care a atins borna celor 60 de ani. Evenimentul i-a adunat pe toţi preţuitorii talentului său, iar Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, cu acest prilej, a organizat expoziţia de carte şi fotografie „Mâine, când ne vom întâlni pe pământ”. Expoziţia aniversară punctează cu acribie parcursul de viaţă şi de activitate al sărbătoritului şi constituie un prim bilanţ al său.
Meşterul şi ucenicul. Foto de Nadea Roşcovanu
Legislaţia Moldovei nu protejează pe deplin sănătatea la locul de muncă
Chişinău, 26 Aprilie 2013 — Tradiţional, la 28 aprilie, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) marchează Ziua internaţională a sănătăţii şi securităţii în muncă, care, în acest an, se va desfăşura sub genericul “Prevenirea bolilor profesionale la locul de muncă” cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra faptului că bolile profesionale continuă să fie cauza principală a deceselor la locul de muncă în întreaga lume.
"Jurnal de Chişinău" este creat pe WordPress.
SEO monitor
