7 iunie 2013, Cojuşna, Străşeni. Un grup de cadeţi americani amenajează vestiarul şi teritoriul stadionului înaintea unui meci amical de fotbal cu tinerii din sat Foto: Nadea Roşcovanu
În 2011, în Secţia hematologie a Spitalului Oncologic „N.N. Blohin” din Moscova i-a fost diagnosticat limfomul Hodgkin (cancer al sistemului limfatic). Şanse reale de a învinge boala îi dau medicii din Turcia care i-au studiat maladia. Aceştia îi oferă posibilitatea de a face chimioterapie după cele mai noi scheme (ESAP şi BEAM) plus un transplant de celule stem.
Foştii deportaţi au depus flori la piatra comemorativă din mijlocul unui şantier
De mai bine de şapte luni Piaţa din faţa Gării Chişinău prezintă un şantier. Aici va fi instalat un monument în memoria victimelor represiunilor staliniste. „Trenul morţii”, monumentul de bronz, se află încă la Minsk, unde a fost deja turnat. Potrivit autorităţilor, monumentul va ajunge la Chişinău la sfârşitul lunii iunie. Termenul anunţat pentru inaugurarea oficială a monumentului este 6 iulie 2013. Proiectul costă peste 20 de milioane de lei.
Pictura murală de pe bulevardul Dacia 30/1 a fost realizată de artişti polonezi de la Școala de Pictură Murală din Gdańsk, fondată de Rafał Roskowiński şi Jacek Zdybel
O alternativă artistică pentru blocurile anoste din zona gri
Cinci artişti polonezi de la Şcoala de Pictură Murală din Gdansk, Polonia, vor să transpună viaţa culturală urbană din oraşul polonez în cartierul Botanica al capitalei prin promovarea picturii murale. În prezent, peste 40 de picturi murale cu tematici diferite animă blocurile din cartierul Zaspa. În cartierul Botanica, vineri, 7 iunie, a fost inaugurată a doua pictură murală care reprezintă un cerb – simbol al vitalităţii, renaşterii, puterii şi libertăţii.
În aşteptarea frăţiorului. Patricia încă nu prea vorbeşte, în schimb când este întrebată dacă îl iubeşte pe Luca, spune „da” şi îi sărută burtica mamei.
Melodia care i-a adus Mariei Tişcenco primul loc la concursul „Moldovă – plai de cântec și de dor”
Are doar 15 ani, dar ştie cât de multă muncă trebuie să depui pentru a cuceri publicul. Repetiţiile zilnice, şlefuirea fiecărei mişcări, studierea sensului cântecelor folclorice care abundă în cuvinte arhaice nu au fost zadarnice. Maria Tişcenco (foto), elevă la Liceul „Gh. Asachi” din Chişinău, de fiecare dată când iese în scenă, aşa ca în piesa „M-a făcut mama aşa”, „bate opinca de podele, de sar scântei din ele”. Juriul concursului „Moldovă – plai de cântec și de dor” a spus unanim „da”, această adolescentă este cea mai talentată de pe plaiul de cântec şi de dor.
Elevele şi mentorul lor au numărat toate faţadele din piatră naturală ale caselor din municipiul Chişinău, pentru a proteja ecosistemele petrofite din Republica Moldova
Pentru obţinerea medaliei de argint la Olimpiada Internaţională de Ecologie, ediţia XXI, care a avut loc la Istanbul, Turcia, elevele clasei a XI-a şi a XII-a ale Liceului Republican cu Profil Real din Chişinău, Niculina Garbuz şi Veronica Prunici, au lucrat doi ani de zile. Fetele au colindat toate străzile din Chişinău ca să numere casele ale căror faţade sunt din piatră naturală. Răsplata pentru munca şi efortul depus a meritat toată osteneala. Fiind asistat de profesorul, doctor în biologie, Gheorghe Gânju, proiectul moldovencelor şi-a găsit aprecierea pe lângă alte 113 proiecte din 45 de state, fiind selectate dintr-un număr de 900.
Iuliana Glodea, micuţa „gheişă” întâmpină oaspeţii la „Zilele Culturii Japoneze”, desfăşurate la teatrul „Eugene Ionesco” Foto de Nadea Roşcovanu
Discursul Ambasadorului SUA William H. Moser la recepţia dedicată libertăţii presei (28 mai, 2013)
Bună seara şi bun venit în casa mea.
Sunt sigur că unii dintre dumneavoastră se întreabă de ce au fost invitaţi aici în seara aceasta. Răspunsul este foarte simplu: noi în Statele Unite credem că presa este una dintre cele mai importante instituții non-guvernamentale care există în societățile democratice.
Fostul primar Ion Moruz şi Arcadie Lisnic din Parcani, Soroca. Foto: Nadia Roşcovanu
Un meşter popular din Parcani, Soroca, a împânzit satul cu sculpturi reprezentându-l pe marele voievod
La Parcani, Soroca, satul de baştină al primei doamne, Margareta Timofti, găseşti cel puţin trei imitaţii ale operei lui Alexandru Plămădeală de la Chişinău. Copiile au fost realizate la începutul anilor 1990 de către meşterul local Afanasie
25 mai 2013, Rezervaţia „Orheiul Vechi”. Prima ediţie a Festivalului „Jocurile Daciei”. Foto de Nadea Roşcovanu
26 mai 2013. Ziua Europei la Tiraspol. Gesturi de curtoazie între şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, şi aşa-numitul ministru de externe al regiunii secesioniste, Nina Ştanski. Foto de Iulia Modiga, infoprut.ro
La cortul românesc s-a vândut multă carte românească
Înainte de a merge la Tiraspol, prietenii mi-au făcut o scurtă introducere despre aşa-numita capitală a republicii secesioniste, nerecunoscută de nici un stat. Ghidându-mă după această scurtă trecere în revistă a „diferenţelor”, mă aşteptam să găsesc „drumuri bune”, „curăţenie perfectă” pe străzi şi „preţuri exagerat de mici mai la toate produsele”. Nu s-a confirmat – drumurile, ca la noi, sunt crăpate şi cârpite, preţurile la produse şi transport, aşa cum am observat în cele trei ore de aflare la Tiraspol, sunt mai mari.
Women in black
La primul forum al întreprinderilor moldo-italiene, investitorii au vorbit despre necesitatea unor reforme autentice
La 22 mai a avut loc primul forum al întreprinderilor moldo-italiene organizat de Ambasada Italiei la Chişinău, Camera de Comerţ Italo-Moldavă şi asociaţia „Cofindustria Moldova”. La eveniment aflăm că în Republica Moldova funcţionează 600 de întreprinderi cu capital italian.
Cea mai mică participantă a festivalului etnofolcloric „Dulce floare de salcâm” are doar şase ani
„Am băut cu nesaț din fântâna nesecată a folclorului”
„Mergeţi la Văleni? La festival? Unde vedeţi o poiană de salcâmi şi mulţi oameni veseli îmbrăcaţi în costume naţionale acolo vă opriţi”, ne ghidează un bătrânel aşezat comod într-o căruţă trasă de un măgar care, în pofida soarelui fierbinte, îşi duce stăpânul la festivalul internaţional etnofolcloric „Dulce floare de salcâm”, din Văleni, Cahul.
Ana Sasu, pensionară de 78 de ani, fostă învăţătoare din Teleneşti, către elevii pe care i-a învăţat, plecaţi în lumea mare: „Întoarceţi-vă, măi copii, ACASĂ!” Foto de Nadea Roşcovanu
Ziua Europei va culmina cu un concert extraordinar, care se va desfăşura în Piaţa Marii Adunări Naţionale
Membrii formaţiei „ProBahus”, Serj Cuzencoff, Cristina Croitoru, Alexandru Manciu, Natalia Gordienko, Boris Coval, Constantin Moscovici şi Cristina Scarlat au acceptat să cânte pe 9 mai pe aceeaşi scenă cu artiştii din Rusia Iosif Kobzon și Lev Leșcenko. După concert, interpreţii moldoveni s-au ales cu înjurături pe reţelele de socializare. La aceeaşi manifestare au fost invitaţi să evolueze Adrian Ursu şi Ana Barbu, dar, pe ultima sută de metri, ultimii au refuzat.
Manifestaţii şi contramanifestaţii de 9 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale
Sute de tinerii s-au huiduit şi înjurat de Ziua Europei de-a lungul unui gard de sârmă instaurat de forţele de ordine în centrul capitalei pentru a asigura paza în timpul concertului organizat de Ambasada Federaţiei Ruse cu ocazia „Zilei Biruinţei”. În afara gardului de sârmă au protestat tinerii unionişti care au scandat: „Armata rusă, afară!”, „Rogozin, călău de război – Nistru ’92!”. De cealaltă parte, naţionaliştii ruşi, veniţi să sărbătorească „Ziua Biruinţei”, i-au numit „fascişti” şi cu alte cuvinte injurioase. Gardul de sârmă era dublat de un gard viu de poliţişti. „Aşa zile am ajuns. Tricolorul e după gard, steagul Rusiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale”, au comentat pe internet mai mulţi tineri dezamăgiţi.
Angajaţii unei fierării din Glodeni au adăpostit un hultan
La o fierărie din Glodeni, patru tineri au adoptat un uliu bolnav. Câteva luni de zile le-a trebuit ca să-l vindece. Şi chiar dacă şi-a revenit, pasărea nu mai poate zbura.
Gabriela Ciumac răspunde acuzaţiilor deputatului din Duma de Stat a Federaţiei Ruse
„Vreau să accentuez că bunelul meu, Petru Bulat, a luptat în Armata sovietică şi a ajuns până la Berlin. Nu trebuie să se dea cu presupuneri domnul deputat. Eu consider în continuare că este grav să foloseşti simbolurile comuniste ca şi pe cele naziste”, este răspunsul Gabrielei Ciumac pentru deputatul rus care a criticat dur iniţiativa de a declara 9 mai zi de doliu în Chişinău.
27 aprilie 2013. La memorialul din oraşul Tighina un fotograf le strigă invitaţilor unei nunţi: „Ruki v verh!” (Mâinile-n sus!)
Eroismul locuitorilor din satul Varniţa se ciocnesc de indiferenţa celor de la Tighina
„Am cedat Tighina, nu vom ceda şi Varniţa”, ne spun la unison locuitorii satului Varniţa, raionul Anenii Noi, care în noaptea din 26 spre 27 aprilie au dat dovadă de eroism, curmând iniţiativa militarilor separatişti de a instala un nou punct de control la intrarea în cartierul de nord al oraşului Tighina, numit Severnîi. Primarul satului Varniţa, Alexandru Nichitenco, susţine că a aşteptat o reacţie mai promptă din partea autorităţilor de la Chişinău.
Meşterul şi ucenicul. Foto de Nadea Roşcovanu
„Chipiul este mai uşor şi, graţie formei sale noi şi conţinutului stofei, permite respiraţia craniului”
Treptat vom vedea pe străzi patrule de poliţişti îmbrăcaţi în uniforme noi. Ieri, au fost prezentate noile modele de uniforme pentru oamenii legii. La evenimentul „foarte şi foarte important”, aşa cum l-a calificat ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, a fost prezent şi premierul Vlad Filat, care a surprins participanţii cu o abatere de la programul stabilit din timp.
Ion Crudu a refuzat oferta de avocat la Washington ca să devină primar în localitatea de baştină
Era cel mai tânăr primar din RM când, în urmă cu doi ani, a fost învestit în această funcţie. În luptă cu cei 12 contracandidaţi, a reuşit să spargă tiparele de gândire de la sat. În primul rând, era necăsătorit şi fără o casă de copii, cum le place oamenilor de la ţară. Unica lui „zestre” era facultatea şi masteratul în Drept la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. Faptul că îşi începuse cariera de jurist la Raiffeisen Bank şi că nişte americani cu bani în pungi erau cu ochii pe el i-a făcut pe consăteni să-l vrea pe Ion Crudu în fruntea comunei.
"Jurnal de Chişinău" este creat pe WordPress.
SEO monitor